Basarabeni.Ro

Portalul Basarabenilor din România

Avocat basarabeni.ro -Lăcătuș Igor
Campania Pro Cetăţenie Română
[o]

29 martie 2024, ora locală: 16:11

 

„Poliţienizarea” şi rusificarea penitenciarelor

adăugat 28 iunie 2016, 04:09, la Interviu / Reportaj • Articol publicat de Dumitru Pelin

În ulti­mul an, la con­du­ce­rea peni­ten­ci­a­re­lor din R. Mol­dova au fost pro­mo­vaţi şefi noi. Unii din­tre ei au ajuns în fun­cţii de con­du­cere, deşi nu au acti­vat ante­rior în dome­niu, fiind anga­jaţi după ce au fost demişi sau au ple­cat bene­vol din poli­ţie. Unii şefi de peni­ten­ci­are au fost numiţi în fun­cţii de con­du­cere, deşi nici măcar nu cunosc limba română, scrie zdg.md.

Odată cu schim­ba­rea şefiei Depar­ta­men­tu­lui Insti­tu­ţii Peni­ten­ci­are (DIP) şi a Minis­te­ru­lui Jus­ti­ţiei (MJ), aproape în toate peni­ten­ci­a­rele din R. Mol­dova au fost schim­baţi şefii. În cazul noi­lor numiţi, a fost încăl­cată fla­grant legi­sla­ţia, or, cei mai mulţi din­tre ei nu cores­pund vâr­stei şi nici nu cunosc limba română. Majo­ri­ta­tea vin din poli­ţie, iar câţiva au ajuns şefi de peni­ten­ci­are după ce, ante­rior, fuse­seră demişi.

Din poliţie, la şefia unui penitenciar

 

Dmi­tri Ara­badji a fost numit, în noiem­brie 2015, şef al Peni­ten­ci­a­ru­lui nr.1 din Tara­clia, ime­diat după ce a fost anga­jat în sis­te­mul peni­ten­ciar. Fără să fi mun­cit în dome­niu, Ara­badji a fost insta­lat şef după ce, în baza unui ordin al minis­tru­lui Jus­ti­ţiei din 2 noiem­brie 2015, a fost anga­jat în sis­tem, fiindu-i pre­lun­git gra­dul spe­cial de colo­nel de jus­ti­ţie şi ter­me­nul de aflare în ser­vi­ciu peste limita de vâr­stă, până în ianu­a­rie 2019. Doar că, afirmă anga­jaţi din sis­tem care fac tri­mi­tere la lege, ordi­nul de numire a lui Ara­badji în fun­cţie con­tra­vine legi­sla­ţiei, care spune clar: anga­ja­rea în sis­te­mul peni­ten­ciar poate avea loc până la atin­ge­rea de către cetă­ţean a vâr­stei de 50 de ani, în cazul în care acesta este maior sau colo­nel în jus­ti­ţie. Legea per­mite ca acest ter­men să fie pre­lun­git doar în cazul per­soa­ne­lor care acti­vau în sis­tem. Ara­badji a venit, având 56 de ani, din afara sis­te­mu­lui peni­ten­ciar. Mai exact, din poli­ţie, acolo unde a fost demis de două ori. Prima dată, în 2002. Ini­ţial, a fost sus­pen­dat din fun­cţie în legă­tură cu efec­tu­a­rea unei anchete de ser­vi­ciu pe o peri­oadă nede­ter­mi­nată, în urma unei plân­geri care viza încăl­cări în acti­vi­tate. În octom­brie 2002, Ara­badji era dat afară din orga­nele de Interne. A reve­nit ulte­rior, deţinând, în peri­oada 2011-2013, fun­cţia de şef al Dire­cţiei Afa­ce­ri­lor Interne a Găgă­u­ziei, pen­tru ca, în decem­brie 2013, să fie iarăşi dis­po­ni­bi­li­zat din sis­tem. Ara­badji nu a fost de acord cu deci­zia, ast­fel că, până în iulie 2014, s-a jude­cat cu MAI, cerând să fie res­ta­bi­lit. Atunci însă, Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie i-a res­pins recur­sul.

Oameni din sis­tem susţin că Dmi­tri Ara­badji a fost numit în fun­cţia de şef al Peni­ten­ci­a­ru­lui nr.1 din Tara­clia deşi nici măcar nu cunoa­şte limba română. Am încer­cat şi noi să pur­tăm o dis­cu­ţie, în română, cu Ara­badji. Acesta ne-a răs­puns cu „buna ziua, zdra­s­vu­ite”, iar ulte­rior ne-a zis că ne ascultă, la fel în limba rusă. După ce ne-am pre­zen­tat, Ara­badji, cel mai pro­ba­bil pen­tru că nu înţe­le­gea ce spu­nem, a pasat recep­to­rul unui coleg, care a vor­bit în română, spunându-ne că şeful său este ocu­pat. El ne-a zis că şeful său ar cunoa­şte limba de stat, dar că deta­lii des­pre numi­rea lui în fun­cţie ne poate oferi doar Depar­ta­men­tul Insti­tu­ţii Peni­ten­ci­are (DIP).

„Nu înţeleg până la urmă în limba… moldovenească”

 

În con­di­ţii simi­lare a ajuns în fun­cţia de şef adjunct al Peni­ten­ci­a­ru­lui nr. 1 din Tara­clia şi Dmi­tri Russu, anga­jat în sis­tem odată cu numi­rea în fun­cţie, la 58 de ani, fapt ce con­tra­vine legii cu pri­vire la sis­te­mul peni­ten­ciar. Ca şi în cazul şefu­lui său, Russu ajunge în sis­te­mul peni­ten­ciar după ce, în 2002 şi, res­pec­tiv, în 2012, a fost dat afară din orga­nele MAI. Nici Dmi­tri Russu nu cunoa­şte limba română, fapt con­fir­mat de cole­gii săi de la Peni­ten­ci­a­rul nr. 1.

Ivan Şişcov

Ivan Şiş­cov

În mar­tie 2016, la con­du­ce­rea Peni­ten­ci­a­ru­lui nr. 5 din Cahul, tot printr-un ordin al minis­tru­lui Jus­ti­ţiei, a fost numit Ivan Şiş­cov. La fel ca şi cole­gii săi din Tara­clia, Şiş­cov a fost înves­tit în fun­cţia de şef deşi nu acti­vase ante­rior în acest dome­niu. Şi el vine din poli­ţie, ultima fun­cţie deţi­nută fiind cea de şef al Inspec­to­ra­tu­lui de Poli­ţie (IP) Tara­clia. Şiş­cov îşi înce­pea acti­vi­ta­tea în orga­nele MAI încă în 1991, în cali­tate de poliţist-şofer al ser­vi­ci­u­lui de pază al Secţiei pază de stat din Ceadîr-Lunga. Acesta a acti­vat toată cariera în Tara­clia şi, nici el, nu cunoa­şte limba română. I-am tele­fo­nat, adresându-ne în limba română. Deşi ne-a zis „buna ziua”, la scurt timp, Şiş­cov ne-a rugat să vor­bit ruseşte. L-am între­bat dacă înţe­lege româna, obli­ga­to­rie pen­tru a fi desem­nat în cali­tate de şef al unui peni­ten­ciar. „Nu înţe­leg până la urmă în limba… mol­do­ve­nească. Ar fi tre­buit s-o cunosc, dar o învăţ.

Sergiu Jizdan

Ser­giu Jiz­dan

Am avut cur­suri şi acum, la fel, o învăţ. Înţe­leg, dar nu până la urmă”, ne-a zis Şiş­cov, în limba rusă. În aceste con­di­ţii, acesta a acti­vat în poli­ţie timp de 25 de ani. După ce l-am între­bat ceva în limba română, însă, şeful Peni­ten­ci­a­ru­lui din Cahul s-a blo­cat, neş­ti­ind ce să ne răs­pundă.

Vărul ministrului de Interne, şef de penitenciar

De fapt, în ulti­mul an, în mai toate peni­ten­ci­a­rele au fost insta­laţi şefi noi. Ast­fel, în fun­cţia de şef al Peni­ten­ci­a­ru­lui nr. 16 Prun­cul a fost numit Ser­giu Jiz­dan, veri­şo­rul actu­a­lu­lui minis­tru de Interne, Ale­xan­dru Jiz­dan, tot el, fost direc­tor adjunct al Ser­vi­ci­u­lui de Infor­ma­ţii şi Secu­ri­tate. Ser­giu Jiz­dan a fost, până la numi­rea în sis­te­mul peni­ten­ciar, anga­jat al poli­ţiei eco­no­mice.

Igor Juvală

Igor Juvală

Igor Juvală, şeful Peni­ten­ci­a­ru­lui nr. 13 din Chi­şi­nău, şi el proas­păt numit, este fost comi­sar adjunct al IP Cău­şeni. Şi Valeri Sta­rîi, fost şef al aces­tui peni­ten­ciar până la finele anu­lui tre­cut, trans­fe­rat recent în fun­cţia de şef al Peni­ten­ci­a­ru­lui nr. 11 din Bălţi, vine din poli­ţie, fiind ante­rior şef adjunct al IP Bălţi. Şi Ion Cer­chez, numit şef al Peni­ten­ci­a­ru­lui nr. 17 din Rezina la înce­put de 2015, nu a acti­vat vreo zi în sis­te­mul peni­ten­ciar, până a fi desem­nat în cali­tate de şef, venind şi el din MAI. La Peni­ten­ci­a­rul nr. 9, Prun­cul, şef a fost desem­nat Valen­tin Cor­lă­teanu, fost direc­tor adjunct al DIP, dar şi fost şef adjunct al Inspec­to­ra­tu­lui Naţio­nal de Inves­ti­ga­ţii din cadrul Inspec­to­ra­tu­lui Gene­ral al Poli­ţiei. În ulti­mul an, inclu­siv în cadrul DIP, au fost aduşi mai mulţi foşti anga­jaţi în orga­nele MAI.

Igor Guja, care din 31 mar­tie 2016 a fost abi­li­tat printr-un ordin al minis­tru­lui Jus­ti­ţiei să exer­cite fun­cţia de direc­tor al DIP, a ţinut să pre­ci­zeze că toate numi­rile în fun­cţii au fost făcute până la pro­mo­va­rea sa. „Per­so­nal nu am numit niciun şef de peni­ten­ciar. Nu aş putea să vă răs­pund la între­ba­rea des­pre numiri. Nu ar fi corect. Ştiu că mulţi din­tre cei numiţi sunt foşti poli­ţi­şti. Pot să vă spun că, de când sunt eu la con­du­cere, sunt pro­mo­vaţi oameni din rân­dul sis­te­mu­lui peni­ten­ciar. Des­pre ce a fost, nu pot da apre­ci­eri. Pot spune însă că munca unui şef de peni­ten­ciar este spe­ci­fică şi poli­ţiei”, zice acesta. Cât des­pre cei doi şefi de peni­ten­ciar care au fost anga­jaţi deşi nu cunosc limba română, Guja susţine că aceş­tia pri­mesc indi­ca­ţi­ile în limba română. „Eu cu ei nu vor­besc în rusă. Le dau indi­ca­ţi­ile în română. Încerc să fiu trans­pa­rent cu toţi”, pre­ci­zează Igor Guja.


Autor: VICTOR MOȘNEAG
Sursa: zdg.md


‹ înapoi la Ultimele Ştiri | sus ▲

Întrebări şi răspunsuri

Ultimele răspunsuri

  • #1 Lilyutza pentru natalita.popescu
    Odata ce esti si cetatean roman nu cred ca ai nevoie de acte din Republica Moldova, cel mai bine intrenati la starea civila din localitatea viitorului...

  • #2 Anusca pentru dorin1995
    dar daca depui direct la universitate si nu intri la buget sau eventual deloc mai poti depune si la consulat sau mu mai ai voie ?
    ...

  • #3 cielfanthom pentru dorin1995
    Salut!
    In acest caz aplici ca oricare alt absolvent de liceu, depunand dosarul la consulat(pentru a candida pentru unul din locurile pentru etnici rom...

  • #4 marinaian pentru Alina
    cei mai marsavi soferi sand pe ruta BRASOV-CHISINAU si sunt cei mai mari tepari. Evitari autobuzele lor de la orele 19:00 si 21:00. Eu de ultimu timp ...

  • #5 luminitacumpana pentru D0ina
    Ca basarabean cu diploma din rep. Moldova , nu e nevoie de echivalare dar ca romani cu diploma de la Moldova e necesar de echivalat la CNRED. Cu o ase...

  • #6 adaiulica pentru nicu_d
    salut, anul trecut nu a fost nevoie de echivalare de diploma cei de la universitate ocupanduse personal, dar trebuie sa intrebi la universitatea care ...

  • #7 lilik pentru Bogdanpop
    si tu ai scos vreodata bani de pe siteul asta?
    ...

  • #8 donici.vyiorel pentru Ciobanu_V
    Buna, lasa-mi un msg pe e-mail donici.vyiorel@gmail.com cu mai multe detalii gen, orasul in care ai vrea sa te transferi, la medicina generala/dentara...

  • #9 crinna pentru larisa2726
    aproape 10 media, ca sunt doar 5 locuri la masterat...

  • #10 adaiulica pentru Cornel
    deci poti in acest caz sa aplici pentru un liceu/colegiu in Romania, poti beneficia de locurile acordate de statul Roman ( astfel primind o bursa de 5...

Parteneri

Basarabeni.Ro

PROIECT realizat in cadrul OSB Timisoara

osb.basarabeni.ro

PROIECT administrat si intretinut de Basarabeni Media Grup

Interviu / Reportaj

Previziuni SUMBRE. Anatol Țăranu: „Schimbarea guvernării la Chișinău în anul 2018 ar putea într-un mod FATAL să deterioreze relația moldo-română”
Schimbarea guvernării în R. Moldova după alegerile parlamentare de anul acesta ar putea deteriora într-un mod fatal relația moldo-română, consideră analistul politic Anatol Țăranu.
Potrivit acestuia, România nu este doar un vecin pentru R. Moldova. „România devine, într-un ritm foarte rapid, o țară europeană, [...] mai mult
ȘALARU: „MILITARII PLEACĂ PE CAPETE DIN ARMATA NAȚIONALĂ, DEOARECE NU MAI VĂD PERSPECTIVE”

Fostul ministru al apărării despre blocarea participării militarilor moldoveni la exercițiile din străinătate. 



Militarii din Republica Moldova nu au mai participat la vreun antrenament în străinătate din luna februarie, când Igor Dodon blocase plecarea lor la un exerciţiu în România, ce avusese loc în cadrul [...] mai mult
USATÎI A FOST INLCUS ÎN "LISTA NEAGRĂ" A UCRAINEI
Preşedintele „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a fost inclus la 21 iulie, de Centrul de analiză şi cercetare „Mirotvoreţ”, în Lista persoanelor acuzate de infracţiuni comise împotriva securităţii naţionale a Ucrainei.

Centrul „Mirotvoreț” este cunoscut prin colectarea [...] mai mult
(video) Acasă la Maia Sandu. Candidata la președinție răspunde la 13 întrebări într-un interviu acordat în apartamentul său
Ziarul de Gardă a realizat un interviu video cu candidata la funcția de președinte al țării, Maia Sandu, la ea acasă, unde i-au fost adresate 13 întrebări.
În interviu, Maia Sandu vorbește despre zvonurile apărute în ultima perioadă la adresa ei, despre închiderea bisericilor, siucidul în rândul tinerilor din cauza [...] mai mult
REPORTAJ // La PAS prin satul de baștină al Maiei Sandu. De ce s-a SUPĂRAT politiciana?
Rădăcini // Descendenta unei familii de gospodari din Risipeni, Fălești, Maia Sandu se bucură de mare respect în satul de baștină
Pe un drum de țară, îngust și înnămolit, înaintând cu greu în cizmulițele lor de cauciuc și sprijinindu-se una pe alta ca să nu cadă, două fetițe, cu rucsacuri cât ele de mari în [...] mai mult
Victor Ciobanu: „DNA nu a trecut Prutul, dar Plahotniuc l-a trecut, în sens invers”
Unionismul nu a fost niciodată un proiect realist nici la Chişinău, nici la Bucureşti. A fost doar exploatat în diferite scopuri obscure şi pentru asta trebuie să aibă finalitate, afirmă editorialistul Ziarului NAȚIONAL Victor Ciobanu.
Într-un interviu pentru ziare.com, Victor Ciobanu avertizează în privinţa probabilităţii fraudării [...] mai mult
Morțile suspecte din „dosarul miliardului”
Pe par­cur­sul lunii noiem­brie 2014, peste 13 mili­arde de lei au fost scoși de la Banca de Eco­no­mii (BEM), Banca Soci­ală (BS) și Uni­bank și trans­fe­rați pe con­turi din stră­i­nă­tate. Pe 27 noiem­brie 2014, o mașină plină cu acte de la cele trei bănci [...] mai mult
Siegfried Mureșan: „Sper că în R. Moldova avem un guvern care să dorească să implementeze reformele”

Un interviu cu europarlamentarul român de la Bruxelles realizat de europalibera.org



La 1 iulie intră în vigoare Acordul de Asociere al Uniunii Europene cu Republica Moldova, semnat acum doi ani la sfârşitul lunii iunie… Ce ar trebui să urmeze? Şi a devenit sau promite măcar acest acord să devină cel mai important generator [...] mai mult
BANII DISPĂRUȚI ÎN ASFALT PRIN CONTRACTE ORCHESTRATE
Bugetul municipiului Chișinău a fost păgubit cu peste 8 milioane de lei prin semnarea, de către primarul Dorin Chirtoacă, a unui contract de împrumut cu o firmă din SUA pentru lucrări de reparaţie a unor străzi. Împrumutul a fost contractat ilegal, iar Primăria Chișinău a folosit drept „argument” [...] mai mult

randat în 	0.4389 secunde