Atacul abject al Rusiei la adresa Romaniei declanseaza isteria agentilor de influenta ai Moscovei de la Bucuresti
adăugat 01 iulie 2011, 11:01, la Eveniment • Articol publicat de Alexandru Rîșneac
Ultimul atac suburban si mincinos al Moscovei si al agenturii acesteia din Romania nu a fost la adresa Presedintelui Romaniei ci la adresa Romaniei si a Istoriei romanilor.Uitand ca tocmai s-au implinit 72 de ani de cand pe 26 iunie 1940, România a fost nevoita sa cedeze Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa în urma unui ultimatum al Uniunii Sovietice si ca o consecinţă directă a Pactului Ribbentrop-Molotov prin care URSS şi Germania nazistă şi-au împărţit Polonia iar armata comunista a invadat ţările baltice, serviciul de dezinformare al SVR-ului rusesc, asa cum numesc numerosi analisti americani Ministerul de Externe rus, isi permite sa afirme cu obraznicie ca declaratiile facute de seful statului roman cum ca ar fi dat acelasi ordin de trecere a Prutului ca si Maresalul Antonescu, pentru eliberarea teritoriilor romanesti ocupate, ar fi “o sfidare obraznica”.
O “sfidare obraznica” fata de sutele de mii de romani basaraben, bucovineni si herteni ucisi sau deportati de trupele comuniste ale lui Stalin, o “sfidare obraznica” fata de cea mai criminala organizatie statala existenta vreodata – URSS- care conform ultimelor statistici a ucis peste 50 de milioane de oameni? Adica mai mult decat celalalt stat criminal, Germania Nazista. Daca actuala Rusie isi asuma aceste crime nu are decat, dar sa-si asume atunci si consecintele care decurg acestei asumari.
Ce este insa interesant, nu este reactia Rusiei care astfel isi asuma tot trecutul criminal al fostei URSS ci faptul ca odata cu semnalul dat de la Moscova, toate “cutiile de rezonanta” ale intereselor rusesti la Bucuresti s-au activat invadand ecranele televiziunilor si injurand pozitia Romaniei si mangaind pe crestet genocidul antiromanesc al Moscovei in teritoriile romanesti ocupate de trupele comuniste.
In spatele vai, ale asa ziselor avantaje economice ale unei eventuale relatii bune cu Rusia, pana si vechii activisti al “Pravdei” de Bucuresti, recunoscuti pentru trompetismul pro-moscovit inca din anii 90, s-au intrecut in a se face remarcati in condamnarea „bravadei neruşinate'' lansate de la Bucuresti…Este inca o dovada ca agentii Moscovei nu ies la pensie niciodata…
Si ar mai fi ceva. Cu cât Rusia si slugile ei din Romania raspund mai agresiv în politica externă, cu atât acesta este un semn mai clar de slăbiciune.
Preşedintele României a raspuns joi 30 iunie ca Parlamentul României a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov, că Uniunea Sovietica nu mai există şi că România are în prezent relaţii cu Federaţia Rusă.
"Se pare că unii devin sensibili dacă discuţi despre istorie. Eu nu sunt istoric, dar cred că răspunsul meu a fost în deplin acord cu poziţia României, care, prin Parlamentul României, a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov. Mai mult decât atât, Duma de stat a condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov, deci nu văd unde este supărarea, iar Uniunea Sovietică nu există, nu mai există. Noi avem o relaţie acum cu Federaţia Rusă, iar când discutăm despre Uniunea Sovietică, discutăm despre ceva ce a fost, iar despre istoria noastră nu avem cum să nu discutăm.
Şeful statului roman a precizat că declaraţia sa făcea referire la "o realitate" din istoria ţării noastre şi a relaţiei cu Uniunea Sovietică, menţionând că nu este "nimic nou sub soare", mai ales că ţara noastră a fost pe deplin de acord cu condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov.
Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova şi-a exprimat indignarea faţă de afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu, potrivit cărora el ar fi putut în 1941 să trimită soldaţi pentru a participa la atacul împotriva Uniunii Sovietice.
"Cuvintele lui Băsescu - despre faptul că, 'în locul mareşalului Antonescu, în 1941, şi el i-ar fi îndreptat pe ostaşii români peste Prut' pentru a lua parte la agresiunea Germaniei hitleriste împotriva URSS - sunt revoltătoare", consideră Ministerul rus al Afacerilor Externe.
Instituţia diplomaţiei ruse a menţionat că o asemenea declaraţie, făcută chiar în ziua comemorării a 70 de ani de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, în care poporul rus "a pierdut 27 de milioane de vieţi", nu poate fi explicată "nici prin actualele circumstanţe din politica internă (a României - n.r.), nici făcând trimitere la întrebările provocatoare ale jurnaliştilor".
"Este absolut evident că o asemenea sfidare obraznică, ce îndreptăţeşte agresiunea fascistă şi profanează memoria a milioane de victime ale fascismului, este inadmisibilă", concluzionează MAE rus.
Reactie a MAE de la Bucuresti la atitudinea nesimtita a Federatiei Ruse
“Ministerul Afacerilor Externe al României a luat notă cu surprindere de declaraţia exprimată în numele Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, care se referă la unele comentarii ale Preşedintelui României pe teme istorice” se arata intr-un comunicat de presa remis de MAE catre mass media.
“Ministerul Afacerilor Externe român consideră complet nepotrivit limbajul folosit în declaraţia oficialului rus pe acest subiect şi dezavuează utilizarea unor comentarii privind evenimente tragice, atât pentru poporul român, cât şi pentru cel rus, de acum 70 de ani, dându-le o semnificaţie în actualitatea politică. Considerăm regretabilă şi lipsită de temei lansarea unei asemenea reacţii publice cu o violenţă de limbaj inacceptabilă, fără o informare completă şi o minimă interacţiune prealabilă în plan diplomatic.
Ministerul Afacerilor Externe al României are deplina deschidere pentru a dialoga cu Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, pentru eliminarea oricăror confuzii şi denaturări ale informaţiilor ce au stat la baza reacţiei oficialului rus. În acelaşi timp, Ministerul Afacerilor Externe consideră că acest episod nu trebuie să conducă la afectarea dialogului firesc, purtat în termeni de civilitate, care este normal să definească relaţiile bilaterale şi îşi exprimă disponibilitatea pentru dialog cu Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse pe orice temă de interes bilateral” se mai arata in comunicatul de presa citat.
Ce a dezvaluit de fapt Basescu n-a inteles aproape nimeni, cu exceptia bineinteles a celor care sunt cu musca pe caciula si care se chinuiesc sa coafeze realitatea, in asa fel incat romanii sa nu se prinda de planul urmarit.
Declaratia Presedintelui vis a vis de tradarea regelui Mihai are un talc adanc, fiindca dezvaluie un plan in plina desfasurare, al unor forte care vor sa readuca Romania in sfera de influenta din care se chinuieste sa se smulga de 60 de ani incoace, timp in care, au existat tradatori de tara, care au facut imposibila desprinderea.
Basescu a dezvaluit practic planul Moscovei de a pune o marioneta a sa la Bucuresti – pe viata, pentru a scapa de functia de Presedinte, care nu poate fi detinuta mai mult de 8 ani, ca sa nu mai vorbim ca aceasta este singura legitimata prin vot direct de catre popor, ceea ce nu prea lasa loc unei plasari de cal troian de catre KGB si partidele afiliate.
Semnele acestui plan sunt vizibile inca din 2007 de la suspendarea Presedintelui, continuand cu nunta de diamant a regelui, care ii avea de-a dreapta sa pe kgb-istul Ilici, pe prorusul Patriciu si alti sovromisti ( SOV, Felix ) pe stil nou. Au continuat cu vizitele dese ale unor lideri PSD si PNL la Moscova ( Guse, Geoana, Tariceanu, Crin Antonescu, Sorin Oprescu ), cu propunerea cartelului devenit ulterior USL a candidatului Duda, cu declaratia emblematica a PNL din 2010 a PNL-istului Chiuariu, de a desfiinta functia prezidentiala si last but not least, cu participarea pe 9 mai anul trecut a regelui Mihai la Moscova, unde a sarbatorit Ziua Victoriei, implinirea a 65 de ani de la capitularea Germaniei si instaurarea comunismului estic.
Ce a cautat regele Mihai acolo ? Ce victorie a sarbatorit acesta ? Cea a rusilor probabil impotriva Romaniei, fiindca cine a uitat istoria, o va repeta la nesfarsit. Spun asta, referindu-ma la ocuparea Romaniei dupa 1944 si la operatiunea Chisinau-Iasi.
A sarbatori alaturi de Putin si Medvedev in Piata Rosie din Moscova, comunismul si anexarea Basarabiei si Bucovinei este o dovada ca regele Mihai a fost si este o marioneta a FSB ( KGB ) si este calul troian gata de a fi impus de Rusia si implementatorii USL ca solutie buna pentru Romania.
Cine a tradat o data, o va face si a doua oara….
Regele Mihai nu s-a opus in nici un fel instaurarii guvernului Groza la data de 6 martie 1945, fapt pentru care Uniunea Sovietică şi-a exprimat printr-o telegramă satisfacţia şi l-a decorat pe rege cu Ordinul Victoriei.
A fost sfatuit de suveranul Regatului Unit, regele George al VI-lea, sa nu abdice, ci pur si simplu sa paraseasca Romania daca viata i-ar fi fost in primejdie (lucru care nu a fost niciodata), fara sa semneze un act de abdicare care ar fi fost nefast pentru viitorul Romaniei.
Prinţul Kiril al Bulgariei, care era regentul Bulgariei, regele Simeon al II-lea fiind minor, a preferat să fugă din ţară pentru a evita eventualitatea abdicării forţate ce i-ar fi putut fi impusă lui Simeon.
Tot de mentionat ca Petru al II-lea al Iugoslaviei, fiul prinţesei Maria de România, şi consilierii săi s-au opus Germaniei naziste, regentul Prinţul Pavel a declarat că Regatul Iugoslaviei ar adera la Pactul Tripartit la 25 martie 1941. La 27 martie, regele Petru, în vârstă de 17 ani, a fost proclamat major şi a participat la o lovitură de stat susţinută de britanici, care s-a opus Pactului Tripartit. Fugind din Iugoslavia a luptat ca pilot in RAF si nu a abdicat niciodata, Casa Regala a Iugoslaviei nefiind niciodata abolita.
La Conferinţa de Pace de la Paris (1946-1947), unde patrioti adevarati au salvat Ardealul fara ca regele Mihai sa miste un deget.
Regele Mihai nu este decat o marioneta trasa de sfori de catre KGB, ca si Crin Antonescu si Ponta. Mai rar gasesti asemenea idioti utili. Moscova nu se poate descurca cu un Presedinte impus de poporul roman, in schimb, ii este foarte usor sa controleze marionete precum Mihai, Antonescu, Iohannis sau Ponta. Ca sa poata readuce Romania unde era… este nevoie de liniste ! Linistea lui Ilici si consensul. De aceea USL conglomereaza in partidul unic. Recent, partidul verzilor al lui Cernea s-a alaturat acestei frumoase prietenii. Si PRM s-a aliat. A mai ramas cineva in opozitie ?
Iata ce a transmis Basescu si ce le-a dat fiori tradatorilor Romaniei..
E suficient să citeşti REPLICA DURĂ a regretatului ROMÂN basarabean Andrei VARTIC,Dumnezeu să-l ierte,la manipularea ANTI-UNIONISTĂ a GUNOIULUI Doru Buşcu,din dispărutul ziar "Cotidianul" aparţinănd MAFIOTULUI KGB Sorin Ovidiu Văntu,ditijat din umbră de coloneii KGB Vitalie DOBÂNDĂ şi Vladimit PLAHOTNIUC-ULINICI.
Iar COLOANA a-5-a RUSĂ de manipulare în masă lucreză pe ambele maluri ale Prutului DINTOTDEAUNA.
Adică dacă NOI ROMÂNII basarabeni ŞTIM că NIT-Pervîi-PublikaTV înseamnă MOSCOVA,de ce nu putem înţelege că şi peste Prut Antena3-Realitatea înseamnă MOSCOVA?
Dacă NOI ROMÂNII basarabeni ştim că PCRM-PLDM-PD înseamnă Moscova de ce nu putem înţelege că şi PSD-PNL-UDMR-PRM-PC de peste Prut înseamnă TOT MOSCOVA?
Adică cum ar putea un român din Chişinău sau Soroca să uite că Mircea Geoană(PSD) sau Crin Antonescu(PNL) AU CERUT BLOCAREA acordării dreptului nostru strămoşesc la CETĂŢENIA ROMÂNĂ?
Asociaţiile basarabenilor AU PROTESTAT în comunicate publice dar...CINE NE-A AUZIT?
În schimb televiziunile Coloanei a-5-a RUSE au avut grijă să auzim toate PORCĂRIILE şi MANIPULĂRILE scârboase la adresa lui Băsescu.
Adică ADEVĂRULUI i se pune PUMNUL RUSESC în gură în timp ce MINCIUNA RUSEASCĂ este asmuţită asupra minţilor NEINFORMATE şi fără apărare contra manipulării viclene.
Coloana a-5-a se foloseşte de CRIZA MONDIALĂ minţind cu neruşinare că Băsescu şi PDL sunt de vină.
Băsescu o fi de vină şi pentru FALIMENTUL Greciei,Spaniei,Portugaliei,Irlandei,Islandei?
Tot Băsescu o fi de vină că CELE MAI MARI BĂNCI din SUA ,marii constructori de automobile General Motors,Ford AU DAT FALIMENT şi abia au fost salvate de America de la dispariţie???
Dacă îl interesau doar procentajele în sondaje ÎMPRUMUTA SUME ENORME DE BANI şi pensiile şi salariile ar fi fost chiar mărite şi NU MICŞORATE cum se face în orice situaţie de criză.
Dar Preşedintele s-a gândit :CE LAS ÎN URMĂ?
DATORII URIAŞE ca în Grecia?
De ŞANTAJUL RUSO-germano-francez numit SCHENGEN sau Basarabia câţi români ştiu?
Câţi FRAŢI ROMÂNI ştiu că Preşedintele Băsescu A SPUS "NU" Şantajului Schengen refuzând să ne abandoneze pe noi românii basarabeni în ghearele Călăilor Ocupanţi Ruşi?
Nu.Peste Prut se ştie doar CE VREA Moscova să se ştie.
Doar cei ce se informează DIN ZECI DE SURSE ca noi ŞTIU ADEVĂRUL ASCUNS de Coloana a-5-a RUSĂ de manipulare în masă de pe ambele maluri ale Prutului.
Şi adevărul este că NUMAI DATORITĂ Preşedintelui Băsescu "PLANUL DE SUFLET" al său cum numeşte el "Planul Basarabia",ESTE ÎN PLINĂ DESFĂŞURARE.
Sau de ce Germania a numarat nemtii, si nu banii din buzunarele lor?
ANDREI VARTIC, Chisinau, Basarabia
Iata ca am ajuns sa o vedem si pe asta: cativa arginti nenorociti, imprastiati si pe zece ani, pun la indoiala unitatea poporului roman in pragul de incertitudini al Globalizarii. Luni, ziarul bucurestean "Cotidianul" a publicat un "studiu" provocator despre costul re-unirii Romaniei cu Basarabia. Problema a fost pusa batjocoritor si injust, dat fiind ca cele vreo 25 miliarde de EURO care, cica, ar trebui pentru reconstruirea Basarabiei (pustiita, apropo, de cedarea ei la 28 iunie 1940) sunt, de facto, o suma foarte mica (vom arata mai jos) si nici nu pot fi pusi pe balanta sigurantei nationale a Romaniei. Atat de urias este rolul Basarabiei in acest sens. Nemtii nu au pus problema banilor cand s-au re-unificat. Pentru ca re-unificarea Germaniei la caderea imperiului comunist a transformat acest stat in una din cele mai mari forte etnice, geografice, demografice, militare, culturale si politice a Europei in pofida pierderilor financiare de moment, care oricum se vor recupera.
Cat costa, in acest sens, re-unirea Basarabiei (si a Bucovinei!!!), cu forma ei de scut strategic, dar si cu cele 4 milioane de romani foarte harnici si inteligenti? Dar cat costa ideile unificatoare si reformatoare pe care Basarabia si "scoala basarabeana" le-a dat Romaniei moderne? Cat costa ?epistola catre romani" a lui Al. Hajdau (care aseaza poporul roman la masa cea mare a culturilor lumii), mesianismul lui Alecu Russo (care a stat la baza Unirii Principatelor), reformele lui Mihail Kogalniceanu (care au transformat Principatele Unite in stat european), prinosul istoric si lingvistic, dar si arhivistic, al lui B. P. Hasdeu (fara de care limba si istoria romanilor mai ca era sa devina una migrationista), reformele lui Constantin Stere (votul universal, reforma agrara, unificarea partidelor politice si UNIREA ARDEALULUI, BUCOVINEI SI A BASARABIEI in 1918, dar, mai ales, anihilarea virusului bolsevic cu aceste reforme si uniri), primenirea la fata a statului roman modern, inceputa de alt mare basarabean, Paul Goma?
Cat costa faptul ca revolutia romana din decembrie 1989 a fost precedata de pilda fratelui basarabean, care, fara nici un fel de ajutor al serviciilor secrete straine sau romanesti, a alungat URSS din Basarabia cu manifestarile Marii Adunarii Nationale din anii 1989-1991 (milioane de basarabeni au scandat atunci ?UNIRE!", dar Romania politica s-a facut a nu auzi), care au culminat cu proclamarea limbii romane si a scrisului latin ca norme statale ale romanilor din Basarabia?
Dar cat costa la targul modern al razboaielor demografice pe care le duce si Rusia, si SUA, si China, si Italia, si Ucraina si toate statele mari si mici ale lumii, faptul ca romanii din Basarabia au o forta de regenerare de 3-4 ori mai mare ca in Romania? Nu stiu, oare, jurnalistii de la "Cotidianul" ca presedintii Rusiei si Ucrainei folosesc mai in toate discursurile lor sintagma "natiune-stat" fara sa puna accent pe costurile re-fondarii natiunilor lor, ravasite de comunism? Nu stiu ei ca Israelul a platit zeci de miliarde doar in razboiul recent din Liban, fiind vorba, metaforic vorbind, doar de cativa centimetri patrati de pamant sacru evreiesc?
Nu stiu domnii ziaristi ca transformarea celor peste 30 milioane de romani din lume in cetateni ai Romaniei ar pune mult mai sus pe harta Europei natiunea si statul roman? Nu stiu ei ca acest loc "mult mai sus" ar aduce economiei si culturii romanesti, devenita astfel monopolista pe "Portile Orientului", dividende de mii de miliarde de EURO, incomparabali cu cele 25 miliarde de mizerie si minciuna pe care i-au bagat iresponsabil in ziua de 2 octombrie 2006 in ochii cetateanului roman? Dar care sunt veniturile geopolitice ale re-unificarii? Calculele facute de experti euro-atlantici, dar si de rusi, arata ca e vorba de peste 250 miliarde dolari pe care Romania i-ar economisi in viitorii ani daca intareste cu Basarabia hotarul sau rasaritean, lecuind astfel buba arhetipala a nomadismului de tip est-vest? Nu cumva tocmai aceasta economie si acest venit urias ii tine pe rusi legati de Basarabia si Trasnistria?
Nu cumva tocmai pretul urias geo-strategic al Basarabiei ii impune pe rusi sa investeasca milioane de EURO annual pentru a intretine in Basarabia si o armata bine dotata, si o massmedie rusa monopolista? Din care parte a hotarelor sale a fost atacat cel mai dur poporul roman pe parcursul istoriei? Raspunsul este univoc - dinspre rasarit. Amintim lectia turanicilor, slavilor, ungurilor, mongolilor, rusilor, sovieticilor fiindca istoria, chiar daca nu se repeta intocmai, nu schimba realitatile geografice ale nemarginirilor geografice euro-asiatice. Or, daca in ultimele sute de ani invadatorul rasaritean s-a multumit doar cu Basarabia, asta a insemnat ca a fost salvata si unirea politica a intregului popor roman, si unitatea lui etno-culturala. Si in 1812, si in 1940, si in 1991. Numai pentru asta, spune marele om de cultura Ion Ungureanu, Romania ar trebui sa inalte un monument Basarabiei pe care sa scrie "Basarabiei, de la Romania recunoscatoare".
Scenariul iugoslav era sa se intample (dupa evenimentele de la Targu-Mures) si in Romania daca Basarabia nu era cedata din nou, dupa re-unificarea Germaniei, la 27 august 1991, cand Bucurestiul, in loc sa ceara de la fosta URSS teritoriile luate cu forta unirii comunismului cu nazismul, s-a grabit sa recunoasca independenta republicii Moldova, creata de Rusia in pofida deciziei Senatului SUA din 28 iunie 1991, la care, de ce oare ?, jurnalistii de la "Cotidianul" nu fac nici o referinta? Iar acea decizie permitea guvernului american sa pledeze pentru "re-unificarea Basarabiei cu Romania"... Privita in context politico-istoric , re-unificarea este inca si mai profitabila, fiindca in noile conditii ale rupturilor dintre Est si Vest, Rasarit si Vest, crestini si musulmani, Globalizare si razboaie contra Globalizarii, dezvoltare si subdezvoltare, economie de coruptie si economie de droguri etc, etc rolul Basarabiei, ca scut al Romaniei, dar si al NATO si UE, va fi imens. Pentru a intelege acest rol este de ajuns sa privesti harta Europei si sa te dumiresti (sic!!!) ca scutul romanesc basarabeano-bucovinean ocupa jumatate din teritoriul de la Marea Neagra la Marea Baltica.
Comparata stiintific cu nenumaratele invazii ale trecutului, care, repetam, intotdeauna au venit peste spatiul geografic locuit de romani dinspre rasarit, problema re-unificarii Basarabiei cu Romania devine una suprema pentru fiintarea Romaniei. Asa 25 miliarde de EURO sunt un fleac pe langa posibilitatea distrugerii statului roman si scoaterii poporului roman din istorie anume prin distrugerea scutului romanesc al Basarabiei. Iar in zilele cand SUA construieste 1.100 de kilometri de zid la hotarul cu Mexicul, a pune problema re-unificarii asa cum o pune ziarul "Cotidianul" este atac direct la siguranta nationala a Romaniei. Daca politica s-ar face cu mintea jurnalistilor de la "Cotidianul" ar trebui lasate si Gurile Dunarii, si Maramuresul istoric, si toti Carpatii, si partea secetoasa a Dobrogei, si Apusenii, si judetele de mai sus de Brasov. Fiindca, adicatelea, ne costa intretinerea lor... Stiinta arheologiei demonstreaza irefutabil ca Basarabia este tinut de geneza a poporului roman.
Romanii din Basarabia au pastrat limba si traditiile romanesti chiar si in cele mai strasnice momente ale istoriei. Genocidul comunist din anii 1940-1952 (aproximativ un milion de victime din 3,2 milioane de cetateni cati a parasit fara nici un foc de arma Carol al II-lea in 1940) nu a distrus romanimea basarabeana. Mai mult, forta de regenerare naturala a restabilit milionul sacrificat de Stalin in mai putin de douazeci de ani fara ca statul roman sa investeasca macar un cent in asta. Iar actualmente numai cei plecati peste hotare trimit in Basarabia peste 1,5 miliarde EURO anual. Adevarata suma castigata de acesti oameni harnici este mult mai mare si ea se poate vedea in uriasele constructii imobiliare, adica sedentare si casnice (!!!) din zona Chisinaului.
Orice economist serios vede in acesti bani faptul ca romanii din Basarabia isi vor plati singurei re-unificarea. Doar sa se scoata hotarele de pe Prut, hotare pe care, asta chiar ar trebui s-o stie jurnalistii "Cotidianului", statul roman trebuia sa le darame in ziua cand URSS a disparut, Republica Moldova inca nu exista, iar un milion de romani din Basarabia construiau peste Prut acel miraculos "pod de flori" pe care, asa e mintea cotidiana, unii cetateni romani de la Bucuresti l-au si uitat. In fine, sa impartim 25 miliarde la 4 milioane (atatia romani sunt in Basarabia si Bucovina) si vom obtine infinitizimala suma de 6250 de EURO care ar trebui sa lecuiasca strasnica rana comunisto-nazista din 28 iunie 1940. Imprastiati pe 10 ani, cum se vaietau jurnalistii de la " Cotidianul", asta ar insemna cate 625 de EURO, bani pe care romanii din Basarabia si-i vor dona fara sa se scotoceasca prin buzunare in fondul re-unirii Basarabiei cu Romania. Dar daca impartim aceasta suma la tot prinosul de 30 milioane a poporului roman, la vectorul lui de devenire si peste o suta, si peste o mie de ani, chiar iti vine a rade de ridicola aritmetica geopolitica a ziarului bucurestean "Cotidianul" din ziua de 2 octombrie 2006.
ANDREI VARTIC, Chisinau
de Gheorghe Constantin Nistoroiu
Beneficiarii Actului de la 23 August 1944, l-au calificat drept act de salvare naţională.
Regele Mihai a primit pentru această bravură, de la „tătucu” Stalin, cea mai înaltă decoraţie rusă: „Ordinul Victoria”. Victoria cui?
Se pretinde (ceea ce este adevărat) că prin acest act, soarta războiului a depins de aliaţi, şi că a fost scurtat cu aproximativ o jumătate de an.
Criticii în totalitate, califică actul de „înaltă trădare”, de „gravă eroare politică” şi susţin că România nu trebuia să capituleze înainte de a fi semnat un armistiţiu. Acest armistiţiu trebuia semnat doar de mareşalul Antonescu.
Actul de la 23 August 1944, asumat direct de regele Mihai a fost de fapt o capitulare necondiţionată cu consecinţe imediate: 130.000 de soldaţi români prizonieri: deportaţi 20.000 de români şi alţi 72.000 de români de origine germană, pierderea a 50% din totalul de 19 divizii, angajate în lupta alături de sovietici, pierderea libertăţii şi bolşevizarea cu forţa.
Procedându-se la arestarea mareşalului şi la capitularea întregii armate înaintea semnării aricărui armistiţiu, am pierdut baza juridică şi morală a apărării drepturilor României şi ne-am dezonorat singuri, iar mareşalul în loc să fie tratat ca mareşalul Mamierheim al Finlandei, ca un erou, a fost considerat trădător şi criminal de război.
Prin „armistiţiul” regelui Mihai, dictat de Moscova la 12 Septembrie 1944, în loc de 300 de milioane impuse, prin guvernul „frăţesc comunist”, sovieticii au furat României cel puţin 3 miliarde de dolari în produse.
Şeful Statului Major britanic Allen Brootie, susţinea că prin actul regelui de la 23 August 1944, România a deschis larg porţile sovieticilor, contribuind direct la ocuparea Europei de Răsărit de către aceştia.
Ar fi fost foarte bine ca ex-regele Mihai să fi dat poporului român explicaţia actului comis la 23 August 1944, în cei 63 de ani scurşi de atunci.
Pentru a reconstitui evenimentele din acea zi fatidică vom apela la concluziile extrase din documente, depoziţii şi mărturii.
Scriitorul Nicolae Baciu în lucrarea „Agonia României 1944-1948 „ prezintă câteva aspecte concludente asupra desfăşurării evenimentelor din august 1944, astfel :
1. Mareşalul Antonescu a cerut audienţă la Palat, tocmai pentru a anunţa că va semna armistiţiul.
2. Actul de la 23 August 1944 este actul personal al regelui. Nici unul din reprezentanţii partidelor istorice nu au ştiut ce s-a petrecut la palat şi deci n-au fost prezenţi.
3. Nici Iuliu Maniu, nici Dinu Brătianu nu au fost consultaţi asupra formării guvernului Sănătescu.
4. Nici lui Maniu şi nici lui Brătianu nu i s-a oferit să formeze guvernul.
5. Lucreţiu Pătrăşcanu şi partidul său comunist a avut un rol mult mai important în actul de la 23 August 1944, decât se ştia şi se credea, cu toată neînsămnătatea P.C.d.R.
Având aceste importante precizări, să încercăm raţional analiza lor.
Secretarul particular al regelui Mircea Ioaniţiu, consemnează:
„Cert este că în dimineaţa de 23 August, am fost trezit din somn de telefonul lui Mihai Antonescu, care cerea ca regele să-l primească pe el şi pe mareşal în audienţă în acea zi”.
În Curierul din 13 Octombrie 1944, generalul Aurel Aldea, mărturiseşte:
„Ziua de 23 August, o zi de salvare pentru ţară, ne-a găsit nepregătiţi din punct de vedere tehnic. Lovitura de stat era plănuită pentru 26 August, dar, în dimineaţa zilei de 23 August, am fost informat de rege că în după-amiaza aceleiaşi zile el va acorda o audienţă mareşalului Antonescu şi lui Mihai Antonescu… Mareşalul Antonescu a comunicat, în cursul audienţei, decizia sa de a încheia armistiţiul, adăugând că el a şi vorbit cu ministrul Clodius în legătură cu aceasta. Aceasta ar fi avut drept urmare ocuparea întregii ţări de către nemţi şi, poate, arestarea şi deportarea regelui şi a celor ce sprijineau acţiunea sa. Audienţa la care participa şi generalul Sănătescu, a fost brusc întreruptă de rege, care pentru câteva minute, a venit să ne comunice nouă celor ce rămăsesem într-o cameră alăturată, decizia de armistiţiu a mareşalului. După ce ne-am sfătuit puţin, am ajuns la concluzia că, fără să mai aşteptăm ziua de 26 August, şi cu riscul vieţii, trebuia să-l arestăm imediat pe mareşal şi pe Mihai Antonescu.”
Patriotul şi istoricul român Gheorghe Brătianu în depoziţia sa făcută la procesul mareşalului Antonescu în 1946, spune:
„În ziua de 23 august 1944, dimineaţa am fost trimis la Snagov de către şefii partidelor de opoziţie, care mi-au dat însărcinarea să vorbesc cu domnul mareşal pentru încheierea imediată a armistiţiului. Aceasta, în urma evenimentelor petrecute pe frontul din Moldova. Am executat această însărcinare. Am fost la Snagov şi am vorbit cu domnul mareşal şi cu domnul M. Antonescu. Adaug că înaintea mea fusese în acelaşi scop şi domnul Ion Mihalache. În timpul cât se discuta, domnul Mihai Antonescu şi domnul mareşal au avut iniţiativa unei audienţe la Palat şi chiar s-a telefonat, fiind eu de faţă, acolo, în acest scop. Domnul mareşal mi-a cerut asentimentul scris al şefilor de opoziţie pentru ca să încheie armistiţiul în condiţiile care erau cunoscute şi mi-a spus, îmi aduc aminte, că dacă va obţine acest asentiment în scris, indiferent de părerea nemţilor, el va încheia armistiţiul. Mi-a cerut să-i aduc răspunsul scris înainte de ora 15. Eu l-am asigurat că-l voi aduce înainte de ora 15. M-am înapoiat la Bucureşti. A survenit o oarecare întârziere până să se poată întruni cei trei şefi de partide. Am comunicat acestora răspunsul domnului mareşal. Au fost de acord să dea asentimentul în scris, ce urma să se dea în cursul zilei. Dar m-au autorizat să comunic mareşalului înainte de ora 15 că poate face uz de acest asentiment în audienţa de la ora 16 la Palat . Când am fost la Snagov mi s-a spus de întrevederea cu ministrul german Clodius şi ştiu că era vorba ca domnul mareşal să semneze armistiţiul.”
Versiunea din „memoriile” lui Gheorghe Brătianu, completează de fapt depoziţia-sub jurământ- din procesul Antonescu. Argumentul că cei trei lideri politici „nu au putut fi găsiţi” cade fiindcă ei îl însărcinaseră pe Gheorghe Brătianu să meargă la Snagov să trateze cu mareşalul.
Nu poate fi vorba de refuzul lor de a confirma în scris acordul lor mareşalului pentru încheierea armistiţiului, fiindcă doar ei cereau să semneze armistiţiul.
Actul regelui Mihai este rezultatul tensiunii create între el şi mareşal. În această privinţă domnul Mircea Ioaniţiu ne atrage atenţia că: „Îngrădirile pe care le pusese regelui erau umilitoare. El nu putea să-şi aleagă prietenii sau să numească demnitarii la curtea regală fără asentimentul mareşalului. Mareşalul considera pe regele Mihai drept un copil, incapabil să judece…”
Aşadar, sătul de tutela lui Antonescu, regela s-a hotărât (sfătuit fiind) să facă el „armistiţiul”, fiindcă : „ Dacă-l lăsăm pe Ion Antonescu să facă el singur armistiţiul, ne va ţine iar sub papuc”.
Concluzia ce se impune este clară: mareşalul Antonescu a fost arestat nu pentru că interesele ţării o cereau (în faţa pretinsului refuz de a semna armistiţiul ), ci pentru a scăpa de „tutela”, de sub „papucul” lui.
În special, Envoy Averell Harriman, ex ambasadorul american la Moscova, ne spune că „Mareşalul Antonescu se decisese să încheie armistiţiul, numai că i-a luat-o înainte regele”.
Să aruncăm o privire asupra depoziţiei lui Maniu la procesul mareşalului:
„În dimineaţa de 23 August l-am rugat pe domnul Gheorghe Brătianu să-l vadă pe domnul mareşal. Domnul Gheorghe Brătianu mi-a comunicat că l-a găsit pe domnul mareşal într-o dispoziţie mai bună pentru încheierea armistiţiului. Această ştire ne-a înviorat. Am căpătat speranţa că se va ajunge la încheierea armistiţiului. Această ştire am comunicat-o la Palat”.
În seara de 22 August 1944, mareşalul Antonescu a convocat pe ministrul german Clodius şi în prezenţa generalului Pantazi, ministrul de război, i-a adus la cunoştinţă că România a cerut armistiţiu.
Redăm în întregime telegrama ambasadorului britanic la Ankara, trimisă la Londra la ora 3:26 p.m. la 23 August 1944.
[This telegram is of particular secrecy and should be retained by the authorised recipient and not passed on.]
Această telegramă este expediată de ambasadorul britanic Sir Knatchbull-Hugessen din Ankara, cu menţiunea că ea este telegrama trimisă de ambasada turcă din România, premierului turc Saracoghe.
Condiţiile propuse de Antonescu şi acceptate de Stalin erau:
1. Guvernul român acordă armatei germane un termen de 15 zile pentru părăsirea României.
2. Valoarea despăgubirilor de război să fie fixată în raport cu greutăţile financiare ale României şi de situaţia ei economică.
3. Să se respecte o zonă liberă, în care guvernul român să funcţioneze nestânjenit de trupe străine.
„Primul ministru m-a informat astăzi că a primit o telegramă de însărcinatul cu afaceri turc la Bucureşti în sensul următor:
M-am întâlnit chiar acum cu primul ministru. El mi-a spus că situaţia este foarte serioasă. În două zile întreaga Basarabie va fi ocupată de ruşi. Noi dorim ca dv. să acţionaţi ca intermediarii noştri pentru a obţine un armistiţiu. Vorbesc în deplin acord cu regele, cu mareşalul şi cu toţi liderii opoziţiei. Vă rog să obţineţi în interval de 24 de ore răspunsul guvernelor britanic şi american la următoarele:
Primul ministru al României ar dori să ştie care dintre cele trei alternative este preferată de guvernele britanic şi american: (1) trimiterea unui reprezentant român la Moscova pentru a încheia un armistiţiu (2) intrarea simultană în legătură cu americanii, britanicii şi ruşii pentru a stabili condiţiile unui armistiţiu sau (3) discutarea condiţiilor armistiţiului la Cairo cu aliaţii.
Primul ministru a spus că ar fi recunoscător dacă l-aş informa cât mai curând posibil despre opiniile guvernelor englez şi american.”
Se mai poate îndoi cineva astăzi în faţa acestor documente că mareşalul ceruse şi era gata să semneze armistiţiul?
O altă telegramă ultrasecretă, citată de Nicolae Baciu în Yalta şi crucificarea României, este răspunsul la această cerere de armistiţiu: Telegrama 2646 din 23 august 1944 :
Londra cere ambasadorului ei la Moscova, Clark Kerr, ca în cazul acordului sovietic, , să răspundă imediat lui M. Antonescu, prin preşedintele consiliului de miniştri turc, ca românii să trimită imediat o delegaţie la Moscova, fie printre liniile frontului, fie prin Turcia.
La 1 Septembrie 1944, ambasadorul britanic la Stokholm, Sir W.Mallet, trimite telegrama cu Nr. 985, prin care anunţă Londra că ministrul Suediei la Bucureşti a comunicat (la cererea guvernului român) că un curier special pleacă la Stokholm pentru încheierea armistiţiului (confirmând deci cererea armistiţiului de către mareşal).
Această telegramă a fost reţinută opt zile pe undeva…
Merită să precizăm faptul că „reţinerea” acestei telegrame a coincis şi cu „reţinerea” telegramei de la Stokholm (sosită la 23 August 1944) de acceptare a ameliorării condiţiilor de armistiţiu propuse de Stalin. Telegrama n-a ajuns nici la mareşal, nici la Mihai Antonescu…, a ajuns se pare la Niculescu Buzeşti, care în momentul arestării lui Antonescu era la Palat în rândul complotiştilor, care nu doreau ca mareşalul să facă armistiţiul… fiindcă trebuia o capitulare necondiţionată.
De ce reprezentanţii partidelor politice n-au fost consultaţi?
De ce aceiaşi lideri n-au fost prezenţi la Palat în 23 August?
Cine a avut interesul ca ei să nu fie găsiţi (pentru că tocmai ei vroiau ca armistiţiul să fie încheiat de Antonescu) ? Cine erau cei cinci „sfătuitori intimi” ai regelui? Ce rol constituţional au jucat generalii Aldea şi Sănătescu? Dar Niculescu-Buzeşti, ginerele lui Barbu Ştirbei şi cumnatul lui Edward Boxshall (şeful Intelligence Service-ului în România), funcţionar la serviciul cifrului din cadrul Ministerului de Interne?
Dar Mocsonyi-Stârcea, „maestrul de vânătoare”?
Cum se explică faptul că Niculescu-Buzeşti, trimis de rege să-i caute pe Maniu şi pe Brătianu, nu-i găseşte…, cu toate că ei aşteptau cu sufletul la gură veştile de la Palat.
Nu este evident că Buzeşti nu vroia să-i găsească pe Maniu şi Brătianu? Este cert însă faptul că Buzeşti se afla în serviciul Moscovei.
Se explică aşadar rolul important jucat de P.C.d.R. în complotul de la Palat. Asupra acestei chestiuni ne informează Aurică Simion în lucrarea Insurecţia naţională antifascistă armată din August 1944.
Această carte oficială comunistă redă între altele consfătuirea de la 13/14 Iunie 1944 din Calea Moşilor. Dezbaterile la aceste consfătuiri relevau cu tărie clarviziunea politică a P.C.d.R., care prin reprezentanţii săi, a prezentat soluţii realiste pentru rezolvarea diferitelor probleme legate de pregătirea acţiunii insurecţionale, care erau însuşite şi alte forţe democratice.
„În noaptea de 13/14 iunie 1944 a avut loc, din iniţiativa partidului comunist, o şedinţă conspirativă a reprezentanţilor săi, Emil Bodnăraş şi Lucreţiu Pătrăşcanu, cu reprezentanţi ai palatului şi armatei: generalii Constantin Sănătescu şi Gheorghe Mihail, colonelul Dumitru Dămăceanu, Ioan Moesonyi-Stârcea, Mircea Ioaniţiu şi Grigore Niculescu-Buzeşti. Cu acel prilej, Emil Bodnăraş a criticat orientarea cercurilor palatului de a reduce acţiunea de răsturnare a lui Antonescu la o simplă lovitură de palat, înfăptuită de un grup restrâns de persoane, şi de a evita o participare mai largă a maselor la luptă. Emil Bodnăraş a prezentat planul partidului comunist, care prevedea răsturnarea prin forţă a dictaturii militare-fasciste, scoaterea ţării din războiul hitlerist şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste. După vii discuţii, cei prezenţi au aprobat planul elaborat de P.C.R. Pentru pregătirea acţiunii armate s-a propus crearea unui comitet militar, din care să facă parte generalii Gheorghe Mihail, C. Vasiliu-Răşcanu şi colonelul Dumitru Dămăceanu. La 15 Iunie, generalul Constantin Sănătescu a comunicat acordul regelui cu privire la cele de mai sus.”
S-a înţeles bine?
În timp ce armata română lupta şi murea în apărarea fruntariilor asaltate de sovietici, reprezentanţii Palatului erau prezenţi la consfătuiri cu Pătrăşcanu şi Emil Bodnarenko-Bodnăraş, emisar al Moscovei, paraşutat de ruşi în România!
Spre onoarea lor, nici unul din reprezentanţii partidelor istorice nu a fost prezent la consfătuirea din 13/14 iunie 1944. Grigore Niculescu-Buzeşti a devenit membru al PNŢ, după afirmaţiile lui Ion Mihalache, abia în 1946.
Dar nu trebuie să ne mai mirăm că „frontul românesc” a fost „rupt”, „străpuns”, că armatele erau în derută şi frontul dezorganizat. Virusul trădării intrase în rândurile ei. În această privinţă, avem o mărturie preţioasă din partea lui Gould Lee, în Crown Against Sickle, la pagina 66:
„Nu încape nici o îndoială că absolut toate informaţiile planului erau transmise ruşilor de Pătrăşcanu, care avea o legătură printr-o staţie de radio adusă de comuniştii sovietici paraşutaţi în România de câteva luni.”
Echipa comunistă era formată din Emil Bodnăraş, Lucreţiu Pătrăşcanu, Ion Gheorghe Maurer şi Niculescu-Buzeşti… şi condusă de primul, căruia i s-a subordonat şi regele Mihai.
Nenorocirea a fost că şi şefii partidelor politice au acceptat capitularea fără condiţii „sperând” numai că Aliaţii nu vor impune măsuri prea severe. Planurile lui Maniu propuneau „Schimbarea de guvern să aibe loc simultan cu o ofensivă sovietică masivă”.(Mihail Sturdza-România şi sfârşitul Europei )
„Iezuitul de la Bădăcin” cerea pe deasupra o debarcare sovietică în Dobrogea, bombardamente aliate asupra oraşelor româneşti precum şi paraşutarea a 2000 de soldaţi aliaţi „dacă aceşti soldaţi vor fi anglo- americani sau ruşi, să decidă Înaltul Comandament Aliat”!!! ( general Platon Chirnoagă- Istoria politică şi militară a războiului României contra Rusiei sovietice )
Mareşalul negocia cinstit susţinut de Armată, iar politicienii preparau dezarmarea Armatei Române, sechestrarea Comandamentului ei Suprem şi predarea lui şi a României în mâinile Ruşilor.
Conform propunerilor lui Iuliu Maniu şi a celorlalţi politicieni, începe Marea Ofensivă rusească în Nordul Moldovei.
În Martie 1944 , Mareşalul Antonescu avea sub ordinele sale peste 500.000 de combatanţi hotărâţi să lupte până la capăt. propus de generalul Avramescu, cerea retragerea armatei până la poalele şi crestele Carpaţilor Moldoveni şi linia Nămoloasa-Galaţi. Iar în cel mai rău caz, armata română se putea organiza de-a lunul întregului lanţ al Carpaţilor. O rezistenţă prelungită pe oricare din aceste fronturi ar fi oferit Puterilor Centrale Occidentale un pretext şi un prilej de a nesocoti Înţelegerile de la Quebec şi Teheran şi de a ajunge ei cei dintâi la Viena, la Budapesta sau la Bucureşti. Planul Avramescu putea fi combinat cu intrarea în acţiune a Armatei Bulgare.
Destinele României trecuseră însă din mâinile mareşalului în mâinile unor simbriaşi ai Moscovei: generalii Şteflea şi Racoviţă, Buzeşti şi Mocsony-Stârcea, Gheorghe Mihail, colonelul Dumitru Dămăceanu.
Generalul Gheorghe Avramescu a fost comandantul Armatei a IV-a române până în ziua de 3 Martie 1945, asasinat de bolşevici în noaptea de 5-6 Martie 1945, într-un autoturism.Cum a putut fi arestat comandantul unei armate române, din chiar mijlocul ei ?
În 1932, doi ofiţeri germani au scris o carte, tradusă de prinţul Ilie Vlad Sturdza, în care consemnau: o linie de rezistenţă aparentă de la Marea Baltică la Marea Neagră, iar frontul de rezistenţă definitivă pe Urali şi pe Volga.
În Noiembrie 1940, se aflau în jurul unei mese la Berlin „ca Statul Major al Armatei germane: Hitler, Antonescu, Mihai Sturdza, mareşalul Keitel, Ribbentrop şi interpretul. Antonescu trăgând cu degetul o linie pe hartă a spus: De la Baltică la Marea Neagră – o linie de apărare; şi în spate – un teritoriu militarmente gol.” „Aşa este!” a confirmat mareşalul Keitel.(Ilie Vlad Sturdza-Pribeag printr-un secol nebun )
Linia Marea Baltică – Marea Neagră fusese o farsă strategică; frontul definitiv, ne neîntrecut, era organizat pe Volga, cum prevăzuseră cei doi ofiţeri germani cu zece ani înainte.
Cum se explică această eroare fundamentală a Marelui Stat Major german?!
Foarte simplu: prin „grija” (trădarea) Amiralului Canaris, şeful Serviciului Special de Informaţii al armatei germane.
Canaris lucra pentru anglo-americani, al căror interese erau ca spaţiul rusesc să înghită cât mai multe divizii şi cât mai mult armament german. Datorită informaţiilor lui armata germană a pătruns în Iunie 1940, în Rusia fără nici o pregătire pentru o companie de iarnă. Consecinţele se cunosc.
Corespondentul Amiralului Canaris în România era Moruzov, care ocupa o funcţie similară. Solicitând o întrevedere cu prinţul Mihai Sturdza, ministrul de externe român,Amiralul Canaris i-a spus în încheiere: „Veţi ocupa în curând, în Ţara Dumneavoastră, un post important. Trebuie să-mi făgăduiţi că veţi face totul pentru a salva viaţa lui Moruzov”.( Mihai Sturdza-România şi sfârşitul Europei )
Moruzov, ex-comisar sovietic din Harkov, se „refugiase” în România, în 1917 . Debutează în Siguranţa Română, ca simplu informator, care urcă cu sprijinul Elenei Lupescu şi a lui Carol, la funcţia supremă de Şef al Serviciului de Informaţii al Armatei române.
Comandorul von Müller, adjutantul lui Canaris, i-a încredinţat un sfat cu avertisment lui Mihai Sturdza: „Faceţi tot posibilul ca România să nu intre niciodată într-un război împotriva Marii Britanii. Marea Britanie va fi întotdeauna învingătoare.” (opera citată)
Keitel şi Antonescu primiseră informaţiile lor din acelaşi izvor (Canaris-Moruzov), izvor intenţionat şi otrăvitor.
Un prestigios cotidian francez compara în 1955, Conferinţa de la Crimeia cu o … bombă cu efect întârziat. O brutală dominaţie a Kremlinului. În totalitate dosarul Yalta închidea în el O TRAGEDIE şi O TRĂDARE a popoarelor călcate în picioare cu cinism, cu sânge rece şi cu ură de cei „Trei Mari”?!? Stalin- Rooselvelt – Churchill.
Cum de a fost posibil? Care a fost scopul? Dominaţia? Expansionismul revoluţiei mondiale bolşevice?
Coroborând documentele tipărite şi a arhivelor române şi străine, astăzi aflăm cu stupoare, că trădarea drepturilor şi intereselor popoarelor sud-est europene a fost PLANIFICATĂ şi că toată TRAGEDIA ce a urmat pentru ele a rezultat ca un corolar!
Yalta a exprimat categoric dispoziţiile sigure ale superputerilor de după cel de-al doilea război mondial; delimitând „sfere de interese şi de influenţă”.
În cursul reuniunilor celor „Trei Mari” din Februarie 1945, României i-a revenit un loc distinct. Comunicatul dat publicităţii la 11 Februarie 1945, reliefa „Voinţa semnatarilor” de a ajuta statele eliberate de sub ocupaţia fascistă, ori forţe „satelite” ale axei Berlin-Roma-Tokyo, de a reveni ele însele, libere, independente şi suverane, democrate şi pe plan economic restabilite, susţinerea statelor de a-şi alege guverne reprezentând voinţa naţională, organizarea de alegeri libere
Yalta este o disproporţie flagrantă între angajamentele asumate în Crimeea şi politicile promovate şi aplicate de Kremlin, Londra sau Washington. Rezultatul: Cei „Trei” au putut câştiga războiul mondial, dar devenind „Mari” au ştiut să rateze pacea!
Aşadar cei „Trei Mari”, în umbra asigurărilor de la Crimeea şi sub siguranţa trupelor sovietice aflate în România, au instituit un regim, un sistem comunist-urmaş legitim al regimului totalitar, creat de dictatura lui Carol al II- lea care s-a prelungit până în anii 1990
.( Gheorghe Buzatu-România cu şi fără Antonescu-pag.291 )
Regimul totalitar al lui Carol al II-lea a creat premisele „spiritului” Yaltei! Este aşadar evident că „spiritul” Yaltei a crucificat România aruncând-o în haos.
Zarurile haosului fuseseră aruncate de Churchill în Octombrie 1944, la Moscova. A urmat o „recepţie cu bufet rece” la Malta şi apoi „marele banchet” propus la Yalta şi onorat la Bucureşti – la Palatul regal… când Vişinski a cutremurat masa regelui Mihai cu pumnul …
A înţeles oare regele sub ecoul izbiturii lui Vişinski, trădarea comisă asupra mareşalului Antonescu, care ştia de ce dorea să impună armistiţiul său având arma la picior şi armata în spate, pentru a salva totuşi Naţiunea ?!?
Sub spaima brutalităţii şi violenţei verbale a lui Vişinsky, regele Mihai a cedat puţina independenţă a Naţiunii, care-i mai rămăsese, deşi ştia că
„Este un principiu al Chartei Atlantice – dreptul popoarelor de a-şi alege forma de guvernământ, restituirea independenţei şi propria guvernare a popoarelor care prin forţă au fost private de aceste drepturi de către naţiuni agresoare.
Pentru a supraveghea condiţiile în care popoarele eliberate, îşi exercită aceste drepturi cele trei guverne vor acorda împreună sprijin oricărui popor eliberat sau fost component al Axei, din Europa, acolo unde, după părerea lor, condiţiile impun:
- restabilirea păcii din interior;
- măsuri de urgenţă în ajutorul sinistraţilor;
- constituirea autorităţilor guvernamentale provizorii, reprezentând pe larg toate elementele democratice şi stabilirea unei date cât mai apropiate pentru alegerea guvernului, prin alegeri libere, potrivit dorinţei maselor;
- să faciliteze acolo unde este necesar, desfăşurarea alegerilor.” Gheorghe Buzatu –opera citată) .
Prin „spiritul” Yaltei ni s-a confiscat definitiv independenţa, chiar de marea putere, garantă a libertăţii şi suveranităţii popoarelor; sub privirea încurajatoare al celorlalţi aliaţi.
Fără îndoială că regele Mihai prin „actul său curajos” de a-şi aresta mareşalul, a reuşit să impună dezastrul ţării, datorită capacităţii sale de „strateg” – caracteristică dominantă şi predominantă a augustului său tată, care tot prin „strategie” a sfârtecat România în Iunie –August 1940.
Abil în strategia sa politică, Mihai era cât pe aci să fie măturat de zelul afişat de ,,mătuşele roşii ,, aşa cum erau numite în acea perioadă principesele Ileana şi Elisabeta.
Flirtul sovieticilor cu ex-regele Carol al II-lea a fost de notorietate. Secretarul II al Ambasadei S.U.A.la Londra, Robert Coe, ne avertizează despre legătura lui Carol II cu bolşevicii şi încrederea pe care aceştia i-o acordau
.(Gheorghe Buzatu-opera citată)
Grija ambasadorului american, deşi îndreptăţită era lipsită de temei, fiindcă orice trădare îşi are „arginţii săi”. Regele Mihai era moştenitorul legitim al tatălui său: politic , moral, economic.
În actul mârşav, odios, profanator, „anacatafic” pentru Naţiune, Mihai nu s-a servit doar de răzbunarea unei fiinţe de a fi stat mereu sub „papucul” mareşalului şi nici de ruşinoasa „tutelă”, ci de satisfacerea celei mai depline lăcomii – aurul. – Aurul nu e numai simbol monarhic ci şi poftă regală…
La modul general, se ştie că lăcomia are descendenţă regală.
„Vigilenţa aurului era înăscută regelui Mihai.” Mai puţin îl interesa pe el soarta Naţiunii. Nu ştia de la tatăl său că era cea mai dispreţuită Naţie, pe care a urât-o cu o înverşunare viscerală zece ani şi mai bine?
Ce nu ştia regele Mihai în ajunul trădării sale?
Ştia că sigur Antonescu putea încheia armistiţiul în condiţii onorabile.
Ştia că în caz de neacceptare, Antonescu va continua războiul, care iar putea avea o soartă tot mai onorabilă decât capitularea.
Ştia de asemenea că Stalin acceptase cele 3 puncte forte ale armistiţiului propus de Mareşal.
Ştia că va rămâne complet eclipsat de aura mareşalului dacă va ieşi învingător.
Şi mai ştia că mareşalul prin politica sa economică adusese României 49 de vagoane de aur…
„S-au găsit 49 de vagoane de aur, când România, în toţi anii de pace, abia adunase 16. Da, în 1944, Banca Naţională a României avea în seif 40 de vagoane de aur! România nu a dat nimic şi a primit totul pe bază de acorduri: petrol, bumbac, cereale>>. (Gh. Buzatu Op.cit.p.335)
În prag de a fi trădat şi arestat mareşalul Antonescu are o convorbire cutremurătoare cu generalul Freissner, în zilele tragice când s-a decis soarta poporului român. Din convorbire se desprinde clar că apărarea poziţiei fortificate Galaţi-Focşani era posibilă şi atunci soarta României şi evident a Europei de Răsărit era alta dacă mareşalul aplica „planul Avramescu”. Pe ce se baza mareşalul Antonescu? Pe cele 168 de batalioane de oameni instruiţi, dar fără arme. Pentru a nu lăsa loc unor interpretări greşite redau integral răspunsul mareşalului.
Mareşalul Antonescu, ca ilustrare a expunerii lui, a desenat pe perete cu puţine linii această schiţă şi a continuat:
FINLANDA
GERMANIA ← RUSIA SOVIETICĂ
ROMÂNIA XXX XXX = DICTATUL DE LA VIENA
<
Ministrul de externe german, domnul von Ribbentrop, în anul 1939 la Moscova, cu ocazia încheierii pactului germano-rus care a precedat războiul contra Poloniei, a promis ruşilor Basarabia şi Bucovina de nord. Domnul von Ribbentrop – aşadar Germania – a smuls apoi din trupul României de nord, leagănul poporului român, şi l-a dat Ungariei, care nu are nici un drept. Eu îl numesc pe domnul von Ribbentrop, căci la Viena, Mussolini, Ciano şi mai ales Italia nu contau, cum n-au contat nici după aceea.
Germania a smuls o altă parte din trupul României, partea de sud a Dobrogei şi a dat-o Bulgariei. Dacă din punctul de vedere al poporului, regiunea dată Bulgariei nu avea o puternică populaţie românească, Basarabia, Bucovina de nord şi Transilvania de nord sunt – din punctul de vedere al poporului – într-o majoritate superioară, cu o populaţie curat românească.
Poporul român, aşa de lovit de greşita politică germană în loc să se întoarcă şi să arunce în braţele inamicilor care i-au promis şi încă îi promit retrocedarea regiunilor pierdute prin diplomaţia germană, şi care continuu accentuează că nu recunosc valabilitatea dictatului de la Viena, merge alături de Germania în loialitate şi în nestrămutată credinţă. Este singurul caz în istorie în care un popor astfel trădat de un alt popor aliat nu se întoarce contra acestuia ci merge cu el. Este singurul caz în istorie în care un popor intră ca aliat într-un război, fără să aibă un tratat de alianţă, militar şi politic. Nu este aceasta o dovadă foarte evidentă a ţinutei etice şi a onorabilităţii loiale cu care poporul român stă de partea Germaniei în acest război şi călătoreşte pe acelaşi vapor, fără ca cel puţin să ştie încotro este condus? Căci până astăzi, cu toate încercările mele, conducerea germană niciodată n-a declarat deschis ce soartă îi este rezervată acestui popor român, aliat credincios şi loial.
Singurele fiinţe care urmează pe stăpânii lor, chiar atunci când sunt ofensaţi, sunt sclavii. Poporul român însă nu este sclav. Sclavul lucrează din frică; poporul român acţionează însă din conştiinţa adâncă a firii lui. Căci el este pe deplin conştient de marele pericol care îl ameninţă în miezul fiinţei lui: puterea covârşitoare a statului ruso-sovietic.
Poporul român stă singur în mijlocul popoarelor slave. El nu are modul de a gândi al poporului bulgar, care vede în poporul rus pe fratele mai mare, ca şi poporul sârb şi cehoslovac. El este conştient că stând în calea intereselor ruseşti şi înconjurat de popoare slave, are numai un singur sprijin şi un aliat natural: poporul german şi statul german; şi tocmai de aceea el nu poate înţelege şi se întreabă singur, dacă un rege al lui şi o personalitate conducătoare au comis anumite greşeli, pentru ce este lovit în întregime? Căci care popor în lume n-a comis greşeli?
Pe de altă parte, interesul alianţei şi al colaborării între poporul român şi poporul german nu cuprinde numai această perioadă de timp a războiului actual, ci se întinde în timpurile viitoare, atât în domeniul politic, cât şi în cel economic. Cum şi războiul poate să meargă spre sfârşit, Rusia va ieşi de aici mai puternică decât a intrat. Aceasta va însemna aşadar şi mai departe pentru Europa un pericol mare şi de durată. Poporul european căruia îi revine misiunea să înfrâneze aspiraţiile statului covârşitor de puternic ruso-sovietic este poporul german, care are în estul şi sud-estul Europei un singur aliat natural: poporul român, care ocupă o regiune întinsă pe circa 40 % din linia dreaptă a distanţei între marea de est şi Marea Neagră.
Statul german trebuie să fie tare pe marea de est şi la sud; statul român şi poporul român trebuie să fie mare şi tare la Marea Neagră şi la nord, ca să formeze un bastion contra intenţiilor Rusiei sovietice. Acum, în loc să fi întărit acest stat şi acest popor, care reprezintă în războiul contra Rusiei sovietice direct braţul Germaniei, statul german a făcut greşeala politică să slăbească material şi moral acest braţ al Germaniei, prin faptul că l-a mutilat.
Credeţi Dv., Excelenţă, că simplul cetăţean român, soldatul şi ofiţerul român, dintre care mulţi au în Transilvania predată Ungariei părinţi, fraţi, surori, rude şi averi şi care au fost sistematic jefuiţi, închişi, batjocoriţi şi asasinaţi de unguri – şi aceasta cu toate intervenţiile şi expunerile mele faţă de conducerea germană şi în special faţă de domnul von Ribbentrop – care totuşi prin dictatul de la Viena se obligase să garanteze un tratament omenesc populaţiei române din acea regiune – nu-şi pun întrebarea, pentru ce aliatul României în războiul contra Rusiei permite Ungariei toate acestea? De ce acest aliat nu declară public că nu se mai recunoaşte legat de dictatul nedrept de la Viena? Este adevărat că la ultima mea vizită la Führer, acesta mi-a spus între patru ochi că pentru el acordul de la Viena nu mai există. Aceasta este însă o afacere personală; eu nu pot să-i spun nimic despre aceasta, căci comunicarea a fost între noi doi şi nu oficial. Poporul român nu ştie nimic despre aceasta şi eu nu eram destinat să fac publicitate, căci avea un caracter absolut confidenţial.
Cum stă acum sufletul poporului român faţă de acest tratament, când propaganda de partea aliaţilor îi umple urechile zilnic cu asigurări că România va fi iarăşi instalată în drepturile ei teritoriale, care i-au fost tăiate prin diplomaţia germană la Viena? Aceasta este explicaţia faptului că în anumite cercuri române s-au pus poate chestiuni şi s-au făcut sforţări de felul acelora la care Excelenţa Voastră aţi făcut aluzie. Eu nu sunt un supraom, eu nu am în spatele meu nici un partid politic, ci sunt singur, şi totuşi am ajuns să conduc statul român timp de patru ani astfel încât nimeni nu-mi poate face un reproş, sau să ridice vreo acuzaţie contra politicii mele interne şi externe. Fără mareşalul Antonescu, România ar fi poate astăzi o jertfă a anarhiei şi a puterilor duşmane Germaniei, aşa cum s-a întâmplat cu celelalte ţări din Balcani. Eu sunt singurul conducător de stat din Europa care poate să meargă în mijlocul poporului lui fără „gardă de corp”, fără să aibă teamă că i se va întâmpla ceva. Eu sunt singurul conducător de stat din Europa, care îşi poate permite să apară, ca oficialitate, nepăzit. Poporul român ar putea să ştie ce soartă îl aşteaptă din partea aliatului lui german după victoria finală. Eu declar din nou că – cu toate acestea – poporul român a mers din totală convingere şi ca cel mai loial aliat din partea Germaniei şi va merge mai departe>>.( general Platon Chirnoagă- Istoria politică şi militară a războiului României contra Rusiei sovietice ,pag.338 )
Declaraţia mareşalului Antonescu, făcută în ziua de 21.08.1944, este de o extraordinară importanţă. Pe de o parte declaraţia dovedeşte că se gândea la acea dată – deci cu 2 zile înainte de a fi arestat, să rupă alianţa cu Germania, justificându-se prin a ne arăta efectul demoralizant, pe care lipsa de atitudine a lui Hitler l-a avut asupra armatei române şi asupra României, prin nerepararea nedreptăţii (dreptatea corectivă) acordului de la Viena. Curios este faptul că aproape peste tot se vorbea de o lovitură de stat şi singurul care nu ştia era tocmai mareşalul.
Cum se explică bravura soldatului român în afara graniţelor ţării, iar pe teritoriul României n-a mai vrut să lupte?
Scăderea moralului s-a datorat propagandei din interior contra mareşalului şi contra continuării războiului, propagandă care s-a „clocit” în Palatul Regal.
Tot din convorbirea celor doi bravi ostaşi se desprinde profeţia despre marele pericol rusesc care se va răsfrânge asupra Europei întregi, în cazul că Rusia bolşevică va ieşi învingătoare.
Covorbirea celor doi înalţi demnitari, comandanţi de armate, care-şi cunoşteau obiectivele şi scopurile pentru care îşi conduceau armatele în războiul contra Rusiei confirmă nu numai interesele lor, ci şi salvarea Europei întregi. Nu erau doi politicieni, cu intenţia să-şi facă din „salvarea Europei” un argument favorabil politicii lor de război.
Declaraţiile mareşalului Antonescu şi ale generalului Friessner sunau ca nişte trâmbiţe de arhanghel pentru a trezi în ceasul al 12 – lea Europa secularizată pornită cu îndârjire să rupă singura barieră, singurul zid aşezat în faţa năvălirii furibunde a bolşevismului în Europa.
În 22 August 1944, mareşalul s-a întâlnit ultima dată cu Comandantul grupului de armată Ucraina de sud şi s-au pus de acord să oprească înaintarea rusească pe linia Galaţi-Focşani.
Antonescu şi-a luat obligaţia de a trimite pe front toate rezervele de care dispunea în interesul ţării. Înainte de a se despărţi îi spune camaradului său: .
Primul act politic al primului guvern Sănătescu (al trădării) a fost săvârşit în seara de 23 August (la câteva ore) prin predarea mareşalului Antonescu agentului rus Bodnăraş. Este o dovadă certă că guvernul Sănătescu – aflat sub oblăduirea regelui Mihai era – pro-sovietic, iar regele un executant al Kremlinului. Se impun câteva întrebări majore. De ce liderii (istorici) politici, n-au renunţat la tratativele de la Cairo, deşi cunoşteau încă din iunie 1944, condiţiile obţinute de Antonescu la Stockholm, care aveau un suport onorabil ? De ce aceeaşi lideri politici, ştiind avantajul armistiţiului lui Antonescu nu l-au sprijinit? De ce nu şi-au asumat ei acceptarea armistiţiului propus de sovietici? De ce nu şi-au asumat răspunderea, dacă Antonescu voia să renunţe la putere încă din Aprilie 1944? De ce a mai fost necesară trădarea de la 23 August 1944?
Nu se poate accepta niciodată termenul de „Lovitură de Stat” sau alt termen, decât TRĂDAREA.
Fiindcă Lovitura de stat presupune, dincolo de plan şi de pregătire, un asediu asupra unei fortăreţe (în speţă – clădire) în care se află cei care îşi exercită puterea; iar cei care vor să le-o ia (complotând) trebuie să-i asedieze mai întâi.
Trădarea presupune doar un complot şi o atragere în cursă, în capcană, afişând la orizont drapelul alb.
În cazul lui Antonescu, regele-Mihai, poate fi acuzat, îndreptăţit, de trei ori de trădare:
I TRĂDARE, fiindcă mareşalul venise paşnic în audienţă, pentru problemele ţării.
II TRĂDARE, deoarece obiectivul audienţei se împlinea prin propunerea şi acceptarea armistiţiului de către Mareşal.
III TRĂDARE, întrucât Mareşalul Antonescu era singurul garant al suveranităţii şi suzeranităţii Statului Român.
România a fost ocupată de sovietici atât prin actul trădării de la 23 August 1944, prin voinţa regelui (declaraţia de armistiţiu), cât şi prin condiţiile de armistiţiu semnate la 12 Septembrie, după ce ruşii ocupaseră deja Ţara. Dacă ar fi fost semnat armistiţiul lui Antonescu garantat de armată, sovieticii ar fi fost obligaţi să le accepte.
Cum însă „armistiţiul” lui Mihai, n-a fost discutat, ci impus şi acceptat, documentul de mai târziu este de fapt confirmarea capitulării. Dacă ruşii ar fi fost opriţi pe linia fortificată Focşani-Galaţi-Dunăre până la Mare, cu siguranţă că şi ei ar fi acceptat condiţii mai blânde pentru noi. Dar prin actul necugetat al regelui Mihai (mai ales că a fost executantul planului de la Moscova adus de agentul Bodnăraş), prin trădarea sa mârşavă, a spulberat orice nădejde ca România să se poată salva.
Aşadar TRĂDAREA lui Mihai, este TRĂDAREA NAŢIUNII ROMÂNE. Avea un demn model în tatăl său, care fusese bine instruit la rându-i de Internaţională. De trei secole ruşii se străduiau să ocupe România.N-a fost să fie, deoarece fii şi conducătorii bravi , voievozii şi boierii au apărat-o pâna la jertfă. A fost să fie acum când prin trădare un rege străin, de tradiţie, de cultură şi de religie, de
morală, de limbă, de ţară, nu străin însă de avariţie, de laşitate, de trădare, de capitulare.
Mareşalul şi-a asumat soarta până la împuşcare. N-a cerut graţierea. Regele avea dreptul de a graţia (dat de Dumnezeu ) . Dar prin actul trădării s-a rupt de Dumnezeu . Nu mai avea autoritatea de a graţia… A trimis o scrisoare să se motiveze… Antonescu a refuzat să pună mâna pe ea. Mirosea a sânge… Pentru actul său mârşav şi odios, Stalin, îl decorează pe regele fidel la 20 Iulie 1945, cu Ordinul Victoria, ca răsplată pentru trădarea „a la Iuda” pe care a comis-o. Prin capitularea ordonată armatei române,regele Mihai a deschis pofta expansiunii bolşevice pentru Europa de Răsărit.
Ca să răspundă la gestul lui „Tătucu” băieţelul blajin-regal a decorat şi el prietenii din guvernul Groza. Trei comunişti care trăiseră în Rusia şi aveau naţionalitatea rusă, au fost numiţi miniştri în guvernul Groza cu asentimentul regelui. Era vorba de Bodnăraş, Vasile Luca şi Ana Pauker.
.
La fel, Henri Prost scrie: >.
Mai sunt şi alte dovezi că după 23 august statul român nu mai era un stat suveran. Astfel, în ianuarie 1945 – în timpul guvernului general Rădescu – N.K.V.D. (poliţia rusească), întovărăşită de comisari români, al căror rol era să mascheze operaţiile poliţieneşti ruse în România, a făcut o colosală razie pe întreg teritoriul ţării şi a ridicat circa 100.000 de germani, cetăţeni români, care au fost transportaţi în Rusia. Guvernul român era răspunzător de libertatea şi siguranţa cetăţenilor români. Dacă poliţia rusă – deci poliţia unui stat străin – a putut să desfăşoare o astfel de activitate pe teritoriul României, înseamnă că guvernul român nu şi-a impus autoritatea faţă de această poliţie, şi nu numai că
n-a putut-o împiedica să răpească libertatea unor cetăţeni români aleşi după voia ei, dar a fost obligat să-i pună la dispoziţie şi elemente din poliţia română, care să facă act de prezenţă în această razie. Evident că într-un stat suveran, o astfel de operaţie este de neimaginat.
Aşadar, la 23 august 1944, România şi-a pierdut suveranitatea. Cui a folosit deci această ieşire a României din alianţa cu Germania, executată în condiţiile dezastruoase pe care le-a văzut? Ce imperioasă şi urgentă necesitate politică a obligat pe Regele Mihai şi pe oamenii politici ai Blocului Naţional-Democrat să-l înlăture pe mareşalul Antonescu de la conducerea statului, în timpul unei bătălii, care impunea ca toate forţele naţiunii să fie unite pentru oprirea inamicului? Căci un lucru este evident. Nu se poate încheia un armistiţiu în cursul unei bătălii pe care inamicul a câştigat-o şi înaintează în interiorul ţării. Chiar dacă s-au dus tratative în acest scop înainte de această bătălie – aşa cum a fost cazul româno-rus – ele nu pot fi continuate în timpul bătăliei care se desfăşoară în favoarea inamicului. Căci se poate face două ipoteze. Ori această bătălie este decisivă, şi atunci inamicul nu se grăbeşte să încheie un armistiţiu ci merge până la capitularea învinsului, ori înaintarea inamicului poate fi oprită undeva pe o linie mai înapoi, şi – în acest caz – trebuie să fie oprit mai întâi inamicul pe această linie şi numai după aceea să se reia discuţiile asupra armistiţiului. Adică trebuie să se arate inamicului că nu suntem la ultima limită a rezistenţei şi că mai poate suferi pierderi grele într-o durată de timp nelimitată. Acesta era cazul României. Deşi bătălia din Moldova şi Basarabia se desfăşura în favoare adversarului, înaintarea acestuia putea fi oprită pe linia Carpaţii Moldovei – linia fortificată Focşani-Galaţi-Dunăre – până la mare. Mareşalul Antonescu, în discuţiile cu comandandul grupului de armate Ucraina de sud din zilele 21 şi 22 august, decisese să apere această poziţie. Ruşii, care erau grăbiţi să încheie un armistiţiu cu România, când s-ar fi văzut opriţi pe această linie, ar fi acordat condiţii de armistiţiu mai favorabile. Lovitura de stat de la 23 august a împiedicat punerea în aplicare a acestei hotărâri şi deci a sabotat posibilitatea obţinerii unui adevărat armistiţiu. Prin acest act, Regele Mihai a distrus orice posibilitate de a salva independenţa României.
Dar să zicem că România s-a sacrificat ca să ajute Occidentul. Atât Anglia cât şi Statele Unite voiau să termine războiul cât mai repede şi deci se poate afirma că prin ieşirea României din alianţa cu Germania s-a scurtat războiul cu câteva luni şi multe vieţi au fost salvate. Din punct de vedere politic însă, acest act a avut consecinţe grave pentru puterile occidentale. Se ştie cu câtă insistenţă a stăruit Churchill ca debarcarea anglo-americană să se facă undeva în peninsula balcanică, ca să ajungă înaintea ruşilor în Ungaria şi România. Dacă debarcarea s-a făcut totuşi în Franţa şi evenimentele de război au avut cu totul altă desfăşurare, nu mai puţin interesul occidentalilor era ca armele ruse să fie ţinute mai mult timp pe teatrul de operaţii românesc, pentru ca ei să ajungă prin Franţa şi Germania la Viena, Praga, Budapesta şi Belgrad, înainte ca Austria, Cehoslovacia, Ungaria şi Iugoslavia să fi fost ocupate de ruşi. După cum am văzut că s-au desfăşurat operaţiile occidentalilor în Germania în primăvara anului 1945, se poate afirma că dacă România ar mai fi rezistat câteva luni – trupele occidentale ar fi ajuns înaintea ruşilor în ţările din Europa centrală şi în parte şi în sud-estul european.
Deci capitularea României la 23 august 1944 a permis armatelor ruse să ocupe Ungaria, Cehoslovacia şi Austria şi poate Iugoslavia, creând în centrul şi sud-estul Europei o situaţie politico-militară defavorabilă puterilor occidentale. Aşadar răsturnarea mareşalului Antonescu şi capitularea României a adus avantaje de o importanţă extraordinară atât politice cât şi militare numai ruşilor>>( G-ral Platon Chirnoagă -Op.cit.)
La şaizeci de ani de la negocierea predării României în mâinile sovieticilor ADEVARUL încă aşteaptă să fie cunoscut şi mai ales, recunoscut cu demnitate de cei pe care Dumnezeu în imensa Sa bunătate le-a oferit şansa pocăinţei .
Din păcate însă, se pare că tocmai Demnitatea lipseşte …
Fragment din volumul “Privire sub Coroană“-
Prof. drd. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU
http://www.ziaristionline.ro/2011/06/24/23-august-1944-de-trei-ori-tradare-cuvantul-lui-antonescu-si-noi-documente-secrete-despre-regele-mihai-exclusiv/
Frate "ROMANU",de ce eşti nedrept?
Eu ţi-am răspuns la ce m-ai întrebat şi DOAR DIN GRABĂ şi pentru că eram foarte obosit după o zi de muncă am uitat să vorbesc şi despre posibilitatea ca SLUGILE RUŞILOR din PSD-PNL-KGB să ajungă cândva în viitor la putere.
Evident AR FI UN DEZASTRU pentru Ţara Noastră Mamă ROMÂNIA dar şi pentru provinciile româneşti Basarabia,Bucovina,Timoc,Maramureşul istoric.
De fapt nici nu ştiu care poate fi rostul unei asemenea întrebări,ea este RETORICĂ,oricine care mi-a citit vreodată postările ştie părerea mea despre Aliaţa KAGHEBISTĂ USL.
Cât despre un guvern de uniune naţională,nu fi naiv,dacă adaugi OTRAVA PSD-PNL-KGB la o prăjitura degeaba sunt proaspete ouăle…Tot te otrăveşti.
Ar însemna ADIO REFORME.Ori asta nu se poate.
« dar sa distrugi bucata cu bucata statul,profesie cu profesie ,fabrica cu fabrica ,sa inchizi toate societatile profitabile ale statului si cele profitabile sa le aduci pe chituci,sa le privatizezi ca nu sunt rentabile si sa nu mai aiba statul de unde sa colecteze bani,nu este decat un genocid la nivel national. »
Perfect adevărat ai scris.Dar CINE a făcut cele descrise de tine mai sus ?
Te informez că de când este Băsescu preşedinte(din 2005) nu s-au făcut decăt DOUĂ privatizări DE STAT mari peste Prut :Banca Comercială Română(BCR) vândută către Erste Bank Austria şi Automobile Craiova vândută către FORD Motor Company SUA.
Credeam că ştii că TOATE PRIVATIZĂRILE DEZASTRUOASE le-a făcut exact PSD-ul lui IliciKGB.
Sub ILiciKGB s-au vândut RESURSELE DE PETROL ale Ţării Mamă,PETROM-ul,sub IliciKGB s-au tăiat la fier vechi COMBINATE SIDERURGICE,sub PSD AU FOST NEVOIŢI să plece peste 4 milioane de FRAŢI ROMÂNI la muncă în străinătate.
Află că deşi SLUGA MOSCOVEI Tăriceanu(PNL)a vrut să vândă şi ROMGAZUL către Rusia BĂSESCU S-A OPUS.
Astfel când Călăii Ocupanţi Ruşi AU ÎNCHIS GAZUL spre Europa ROMÂNIA A AVUT RESURSELE EI PROPRII,ba a mai şi dat cât a putut către Bulgaria.
Să-ţi mai spun că ROMPETROLUL ,marea rafinărie Petromidia a fost vândută de MAFIOTUL KAGHEBIST Dinu Patriciu(PNL) către KAZMUNAYGAZ-Kazahstan adică TOT RUSIEI ?
Deci cine e în spatele DISTRUGERII ECONOMIEI româneşti ?
« nu exista in lumea asta un stat care sa se imprumute ca tampitul{scuze de expresie }pe motiv ca n-are sa plateasca pensii si salarii »
Ba uite chiar asta fac acum Grecia,Spania,Portugalia,Irlanda,Islanda,Ungaria şi evident ROMÂNIA.
România a împrumutat numai anul acesta peste 1 MILIARD de euro numai pentru plata pensiilor.
Diferenţa este că spre deosebire de România,care are datorii de doar 30% din PIB Grecia are datorii de 200% din PUB şi ESTE ÎN FALIMENT pentru că o face de PESTE 30 de ani şi a ajuns la datorii de peste 340.000.000.000 de euro(340 DE MILIARDE de euro).
De ce ?
Politicienii precum cei din USL-KGB au ajuns la putere şi în Grecia PRIN MINCIUNĂ şi au dat grecilor pensii şi salarii MULT PREA MARI faţă de cât produce Grecia.
Asta a fost BOMBA CU FITIL lăsată de Tăriceanu lui Băsescu :PENSII şi SALARII mult mai mari decât PRODUCEAU EFECTIV fraţii români.
Adică BANI DE ÎMPRUMUT.
Da.Aşa gândesc majoritatea celor care au căzut în CAPCANA MANIPULĂRII televiziunilor Coloanei a-5-a RUSE.
Şi eu te asigur că MAJORITATEA locuitorilor Chişinăului AU VOTAT PCRM la Consiliul Municipal.
Ce demonstrează asta ?
Că aşa cum pentru MAJORITATEA celor din Chişinău NIT-Pervîi-Publika înseamnă ADEVĂRUL aşa şi pentru mulţi fraţi români Antena3-Realitatea sunt adevărul.
Ei sărmanii nu ştiu că tocmai ce şi-au băgat SINGURI în creiere VIRUSUL MINCIUNII RUSEŞTI al Coloanei a-5-a RUSE de manipulare în masă.
« basescu (…)ca politica interna este nul. cu tot cu partidul lui de tradatori a supus la grea incercare locuitorii romaniei,a inchis spitale si clinici,a inchis institutii de invatamant ,slaraiile si asa foarte mici le-a micsorat mai rau ,oamenii striga a vor sa munceasca si mor de foame acasa , oamenii nu mai au parte de o ingrijire la doctor deoarece nu au unde sa munceasca .cei ce muncesc trebuie sa aduca la spitalele in romania pana si spirt frate ! «
Mă întreb şi eu dacă e aşa de rău cum de SUTE DE DOCTORI ROMÂNI basarabeni tocmai ce s-au angajat peste Prut în spitale şi dispensarele de la sate.
O fi adus cu ei spirtul din Basarabia.Şi multă vată desigur.
Dacă e aşa de rău în spitale mă şi întreb cum de SE FAC TRANSPLANTURI DE CORD,ficat,rinichi,operaţii pe ochi,pe inimă,pe creier…
Cum de există bănci de CELULE STEM,bănci de embrioni,cum de se face ferilizare « IN VITRO »,cum de se operează CU LASERE,cu ROBOŢI CHIRURGICALI de ultimă generaţie,cum de există TOMOGRAFE,ecografe 4D pentru gravide…
Află că de când este Băsescu preşedinte spre spitale au plecat MILIARDE DE EURO.
Ce s-a întâmplat cu ei ?
Păi nu îl întreba pe Băsescu,întreabă-i pe ESCROCII DE DOCTORI care au semnat acele contracte uriaşe cu furnizorii de medicamente .
E drept,la Antena3 a Moscovei nu se spune asta.
Ăia SUNT PLĂTIŢI să repete aceeaşi placă de 6 ani : »Jos BĂSESCU ! » şi « Trăiască Maica RUSIA » !
Spitalele şi şcolile închise TREBUIAU ÎNCHISE pentru ca banii ţării să se concentreze în CÂTEVA MARI SPITALE şi nu să fie risipiţi în aşa zise spitale cu….UN SINGUR DOCTOR !Dar cu datorii şi cheltuieli uriaşe.
La fel şi la şcoli.Ce rost are să ţii o şcoală unde sunt doar 10 elevi ?
De ce să nu meargă AŞA CA ÎN AMERICA cu autobuzul şcolii la un centru adevărat cu SUTE sau MII DE ELEVI ?
Acolo are rost să bagi bani,dar într-o şcoală cu 10 elevi-NU.
Cum adică « oamenii nu mai au dreptul la muncă » ?
« mai ales cei de la tara » ?
Probabil că nu ştii că peste Prut NU GĂSEŞTI OAMENI pentru munca câmpului.
Dar unde sunt ei ?
Păi…LA CRÂŞMĂ,la băut !
Aşa i-a învăţat vicleanul IliciKGB să-şi trăiască viaţa.
BEAU BANII DE ALOCAŢIE ai copiilor lor.
Unii primesc VENITUL MINIM GARANTAT.
De ce să mai muncească dacă primesc bani STÂND DEGEABA ?
Pentru aceşti bani ar trebui totuşi să muncească nişte ore zilnic pentru satul lor.
Dar ce crezi că muncesc ?NU !MITUIESC doctorii să le dea scutiri medicale.Se « dau » bolnavi…
« sa inchis tot din 89 pana acum,totul sa distrus . «
Corect.Şi cei care AU DISTRUS TOTUL ,haita lui ILiciKGB din PSD-PNL vor să revină la putere.
« iar regimul basescu a dat lovitura finala . »
FALS.
Asta vrea MOSCOVA să credem noi.
Aceasta E MINCIUNA RUSEASCĂ NERUŞINATĂ repetată de milioane de ori de Coloana a-5-a.
Băsescu A DAT LOVITURA FINALĂ JAFULUI Psd-Pnl-KGB,Băsescu a dat lovitura finală MARIONETELOR de tip Filat-Lupu-Voronin pe care Moscova le are de 20 de ani peste Prut.
Preşedintele Băsescu a declanşat CEL MAI MARE PROCES DE REFORME din ultimii 20 de ani în România :
-Condamnarea CRIMELOR comunismului când toată Alianţa KAGHEBISTĂ l-a atacat cu ură
-Eliminarea TRIADEI MAFIOTE KAGHEBISTE Patriciu-Voiculescu-Vântu ,adică a SLUGILOR MOSCOVEI de la putere
-Desecretizarea dosarelor TURNĂTORILOR la KGB-ul e peste Prut
Imediat a venit REACŢIA MOSCOVEI care A ORDONAT PSD-PNL-KGB să îl SUSPENDE pe Băsescu în 2007.
A urmat lupta pentru a învinge Moscova şi slugile ei ,pe care a câştigat-o!
Apoi PSD-PNL-KGB şi-a trimis MARIONETELE la Moscova.
Sorin Oprescu primarul KGB al Bucureştiului şi Mircea Geoană au mers în genunchi la Kremlin.
Din fericire MARIONETELE Rusiei au fost zdrobite în 2009 şi Băsescu a CÂŞTIGAT DIN NOU alegerile.
Şi NOI ROMÂNII basarabeni care avem deja şi cetăţenia română l-am votat cu 95% contra MARIONETEI RUSE Geoană.
-Şi-a asumat ce nici un alt politician NU A AVUT CURAJUL SĂ O FACĂ 20 de ani:
SĂ SPUNĂ ADEVĂRUL!
-ROMÂNIA trebuie să trăiască NUMAI după cât produce !
E CRIZĂ MONDIALĂ ?Nu se mai produce ?
Atunci TREBUIE micşorate TOATE salariile la stat şi pensiile,indiferent cât de mici ar fi deja.
ACEASTA ESTE REALITATEA.Adevărul doare.
S-au tăiat cu 25% salariile la stat.
Dar trebuia să ieşim din minciuna PSD-PNL-KGB.
Acum TOATĂ EUROPA face ce a făcut deja Băsescu : taie pensiile şi salariile.
Băsescu nu s-a oprit şi a continuat cu reformele atât de necesare :
-Legea Educaţiei prin care MAFIA CLANURILOR profesorilor din universităţi este spulberată
-Noile Coduri de legi Penale,Civile unele neschimbate de peste 100 de ani
-Lupta pentru Schimbarea Constituţiei,întâi prin referendum unde 88 % din fraţii români au spus DA ! pentru renunţarea la Camera Senatului şi reducerea la 300 a număruluii parlamentarilor
-Eliminarea din Constituţie a acelei prevederi băgate de ILiciKGB prin care AVERILE MAFIOŢILOR nu pot fi confiscate de stat.
Şi în Basarabia au băgat KAGHEBIŞTII aşa o nemernicie.Şi azi o avem.
Practic la fiecare pas făcut înainte de Preşedintele Băsescu TOATE celelate partide AU RIDICAT un « ZID AL BERLINULUI » împotriva sa.
Acum Moscova e disperată că Băsescu reuşeşte în lupta lui pentru INDEPENDENŢA ENERGETICĂ a Ţării Noastre Mamă România şi deci şi a Basarabiei prin interconectarea reţelelor de gaze şi curent electric peste Prut..
Băsescu s-a luptat şi a obţinut sprijinul Europei pentru Marele Gazoduct « NABUCCO » şi pentru proiectul « AGRI »(Azerbaidjan-Georgia-ROMÂNIA Interconection)
Doar ştii că GAZPROMUL e NOUA Armată Roşie a Moscovei prin care terorizează Europa.
Iată că şi în RĂZBOIUL GAZELOR Băsescu le dă un bocanc peste bot Călăilor Ocupanţi Ruşi.
Şi cred că mai pot continua cu exemplele mult şi bine.
Să-ţi mai spun că tocmai ce Călăul Ocupant Rus Medvedev l-a atact DIN NOU pe Preşedintele Băsescu la SOCI ?Să-ţi mai spun că JEGUL ROGOZIN (amasadorul Rusiei la NATO)se laudă cu asta pe Twitter ?
Dar de RĂZBOIUL GAZELOR nu a auzit nici un FRATE ROMÂN de peste Prut nu-i aşa ?Sau a auzit varianta MINCINOASĂ a Rusiei.
Cine să-i spună,COLOANA a-5-a RUSĂ de manipulare în masă?
Marionetele Moscovei din PSD-PNL-KGB(USL)?
Sunt perfect de acord cu tine că Gheorghiu DEJ i-a scos pe ocupanţii ruşi din Ţara Noastră Mamă şi a plătit cu viaţa,ca şi Ceauşescu care A SPART BLOCUL Tratatului de la Varşovia în 1968 şi a fost şi el EXECUTAT LA ORDINELE Moscovei de către SLUGOIUL iliciKGB,cel care a blocat tot la ordinele Rusiei RE-UNIREA de la Albiţa din 1990.
Păi dacă tu ştii toate acestea de ce uiţi că şi împotriva lui Ceauşescu a fost EXACT ACELAŞI TIP DE MANIPULARE radio-tv-presa scrisă-intelectuali-artişti-TOŢI AGENŢI KGB???
Acum majoritatea românilor ŞTIU CĂ AU FOST MANIPULAŢI în 1989.
Dar oare de ce nu îşi dau seama că SUNT MANIPULAŢI EXACT la fel şi acum ?
Asta e strategia rusească.
EU VOTEZ GEOPOLITIC.
Şi da,pentru lupta pe care o duce cu Moscova şi COZILE DE TOPOR din USL =PSD-PNL-KGB SUNT MÂNDRU de Preşedintele NOSTRU,al TUTUROR Românilor,Traian BĂSESCU !
Prin lupta noastră SFÂNTĂ şi cu ajutorul Bunului Dumnezeu în curând îl vom numi Băsescu din Basarabi REÎNTREGITORUL !
„ ...nutreşte gândul măreţ al înfăptuirii unui REGAT AL TUTUROR VALAHILOR PÂNĂ LA DUNARE".
(Vezi p.314-315 Istoria adevărului istoric Vol.II Prof. A.Deac).
Ioannis Bisselius, un profesor din Amberg, spunea despre marele Mihai VITEAZUL,numit de duşmanii unirii tuturor românilor de la 1600- "MALUS DACUS" adică "DACUL CEL RĂU":
"provincialii (transilvăneni - n.n.) ţineau mai mult
la unul de-al lor, UN DAC CA MIHAI, decât la un străin ca Basta. Căci oare ce-i este mai apropiat Transilvaniei decât valahul din vecinătate?" Şi „care alt popor, în afară de Valahi, poate fi într-atât de asemănător şi atât de plăcut
transilvănenilor.
Căci MAI TOŢI SUNT DE ACELAŞI SÂNGE, DE ACEEAŞI ORIGINE, de acelaşi nume: DACI SUNT ŞI UNII ŞI CEILALŢI VALAHI".
(vezi „O istorie sinceră a poporului român", Florin Constantiniu, Univers enciclopedic, Bucureşti, 1998, p.138).
Stanislav Semcinscki (Ucraina):
“Slavii de rasarit ii numeau pe timpuri CU UN SINGUR NUME atat pe locuitorii Moldovei, cat si pe cei din Valahia, chiar si pe o buna parte din locuitorii Transilvaniei;
TOŢI ERAU pentru ei VOLOHI (VALAHI).
Domnitorul Moldovei Stefan cel Mare era pentru ucraineni “Stefan Voevod VOLOSKIY” (Stefan Voievod al VALAHIEI),
iar Moldova era numita VALAHIA, locuitorii ei – VOLOHOVENI, adjectivul “voloski, valaski” avea semnificatia “ceea ce tine de principatul Moldovei”.
Lingvistul HAHOL O. Strijak din cartea aparută în 1994 la Kiev:
«În Ucraina de răsărit ERAU NUMIŢI VOLOHI moldovenii ».
Cercetatorul Ion Eremia, doctor habilitat in istorie, aduce argumente incontestabile, sustinand ca inainte de descalecatul lui Dragos, pe teritoriul Moldovei au existat CÂTEVA Valahii (adica, «tari» - n.n.) si aici locuiau valahi =ROMÂNI.
O Valahie a fost acea cu centrul la Suceava.
Alta isi avea centrul in orasul Siret.
O alta formatiune se afla in bazinul raului Moldova cu centrul la Baia, oras numit si Molde, Civitas Moldaviae, Moldavia.
Anume aceasta formatiune a fost ocupata de Dragos, aici au fost instalati de catre regalitatea maghiara primii voievozi din Maramures, anume ea a fost acea Tara Moldava («terre nostre Moldauane», 1360) supusa Ungariei si locuita de români (olahos).
Ion Eremia noteaza in cartea sa ca "la origine statul intemeiat de Bogdan I (venit dupa Dragos – n.n.) s-a numit ŢARA ROMÂNEASCĂ a Moldovei" (N. Grigoras), in felul acesta subliniindu-se ca MOLDOVA ERA ŞI ERA O VALAHIE, in sensul de tara locuita de ROMÂNI.
«FRATE « Romanu »-sper că informaţiile de mai sus îţi vor fi de folos .
Ion Eremia noteaza in cartea sa ca "la origine statul intemeiat de Bogdan I (venit dupa Dragos – n.n.) s-a numit ŢARA ROMÂNEASCĂ a Moldovei" (N. Grigoras), in felul acesta subliniindu-se ca
MOLDOVA ERA ŞI ERA O VALAHIE, in sensul de tara locuita de ROMÂNI.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲
ARAMATA ROMANA A ELIBERAT TARA LA 22.06.41. NU A FOST O INVAZIE, INVAZIE A FOST DIN PARTEA IMPERIULUI SOVETIC PATRONAT DE MOSKOVA IN 1940.