Preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, şi preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş, au adresat parlamentarilor din Camera Deputaţilor, vineri, într-o conferinţă de presă, un apel pentru adoptarea propunerii legislative privind instituirea zilei de 1 aprilie ca 'Zi naţională în memoria românilor căzuţi victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor şi ale Foametei organizate de regimul totalitar sovietic în nordul Bucovinei şi în întreaga Basarabie', transmite Agerpres, preluat de Romanian Global News.

Proiectul de lege este susţinut de peste 20 de ONG-uri, între care Asociaţia 21 Decembrie  1989, Seniorii Ligii Studenţilor din Universitatea Bucureşti 1990, organizaţii ale studenţilor basarabeni din Bucureşti si dn tara, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Societatea Timişoara, Consiliul Mondial Român,
Consiliul Român American şi Federaţia Naţională Omenia a Pensionarilor.

Eugen Popescu a subliniat că Guvernul, prin Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, tratează astfel de iniţiative cu dublă măsură, amintind că acelaşi Executiv a avizat pozitiv proiectul de lege privind dezrobirea rromilor, adoptat recent în Camera Deputaţilor.
'Demersul nostru este unul românesc, care nu ţine cont de vreun partid sau altul, ci ţine cont de faptul că românii şi România nu trebuie să uite ceea ce s-a întâmplat în perioada respectivă. De aceea apelul nostru vine către toate partidele politice.

Proiectul iniţiat de deputatul Tudor Panţâru a primit aviz pozitiv de la Consiliul Legislativ. În schimb, a primit aviz negativ de la Guvern. Din informaţiile pe care noi le avem, fundamentarea pentru acest aviz negativ al Guvernului a fost făcuta de către ministrul Culturii, Kelemen Hunor, care, probabil, nu a dorit să treacă acest proiect. Acelaşi ministru care a avizat o fundamentare pozitivă în cazul proiectului privind dezrobirea rromilor. Dubla măsură aplicată în acest caz ne deranjează'', a declarat preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale a Românilor de Pretutindeni, care a precizat că marţea viitoare proiectul va fi supus dezbaterii şi adoptării în plenul Camerei Deputaţilor.

Popescu şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la faptul că singura comisie din Camera Deputaţilor care a avizat negativ proiectul a fost Comisia pentru drepturile omului şi minorităţilor, condusă de deputatul Nicoale Păun, reprezentantul etniei rromilor in Parlamentul Romaniei.

'Domnul Păun tocmai apucase să i se treacă un proiect de lege care primise aviz pozitiv de la Ministerul Culturii privind comemorarea dezrobirii rromilor din România.

Este un lucru foarte bun că se omagiază această zi a dezrobirii rromilor. Dar dacă rromii din România au această posibilitate să-şi omagieze dezrobirea, nu vedem de ce românii din România nu ar trebui să aibă posibilitatea comemorării victimelor regimului comunist sovietic din Basarabia şi Bucovina. Mi se pare o lipsă de justă măsură în a trata aceste două iniţiative', a mai spus Eugen Popescu.

Proiectul de lege este susţinut de peste 20 de ONG-uri, între care Asociaţia 21 Decembrie  1989, Seniorii Ligii Studenţilor din Universitatea Bucureşti 1990, organizaţii ale studenţilor basarabeni din Bucureşti si dn tara şi Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, Societatea Timişoara, Consiliul Mondial Român, Consiliul Român American şi Federaţia Naţională Omenia a Pensionarilor, a precizat Doru Măries, presedintele Asociatiei “21 Decembrie”.

'Învrăjbirea şi dezbinarea nu sunt bune. Prin urmare aş dori ca parlamentarii să ţină cont de această zicală şi să iasă de sub orice influenţă politică, să voteze proiectul de lege pentru demnitatea neamului. Nu vrem decât un pic de demnitate după suferinţa imensă la care au fost supuşi miile, zecile de mii de români în acea perioadă''.

Proiectul legislativ, iniţiat de deputatul Tudor Panţâru, prevede ca pe 1 aprilie, cu prilejul acestei zile naţionale, să se organizeze comemorări oficiale şi alte activităţi menite să cinstească memoria românilor ce au căzut victime masacrelor, deportărilor şi foametei din cauza regimului totalitar sovietic, în nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie.

Potrivit expunerii de motive, în urma aplicării pactului Ribbentrop-Molotov, în perioada iunie 1940-martie 1953, în Basarabia şi nordul Bucovinei au avut loc mai multe acţiuni de represiune îndreptate împotriva populaţiei române din aceste ţinuturi.

În masacrul de la Fântâna Albă (Bucovina), petrecut la 1 aprilie 1941, şi-au pierdut viaţa aproximativ 3.000 de români, locuitori ai satelor de pe Valea Siretului, care au încercat să se refugieze din Bucovina, răpită de URSS, în România, se mai arată în document. Cât priveşte Foametea organizată, potrivit aceleiaşi expuneri de motive, datele din arhiva de stat a fostei URSS spun că în anii 1946-1947, doar în RSSM (fără Basarabia de Sud, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţei) au murit de foame aproximativ 200.000 de oameni.

N.R.: Mentionam ca Basarabeni Media Grup se alatura demersurilor facude de asociatiele sus mentionate

Va recomandam si:

Hunor nu vrea comemorarea masacrelor din Basarabia şi nordul Bucovinei

Societatea civilă cere comemorarea victimelor masacrului de la Fântâna Albă