Posibila unire a Basarabiei cu România, văzută ca o cale mai rapidă de integrare în Uniunea Europeană a fost tema dezbătută, joi, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, majoritatea participanţilor fiind de acord cu acest proiect.

          Reputatul ziarist Valeriu Săhărneanu, director al postului de radio Vocea Basarabiei, de la Chişinău, consideră că proiectul integrării europene prin unirea cu România este unul excepţional dar una din principalele piedici în calea acestuia este faptul că România face parte deja din Uniunea Europeană, iar unirea va trebui recunoscută de toate statele care fac parte din UE.

          „Ar fi un proiect excepţional să se întâmple dar, acum, probabil că problema cea mai mare este că România face parte din UE şi că acest proiect să se întâmple este nevoie de recunoaşterea lui de către 26 de state UE”, a spus Valeriu Săhărneanu.

            În opinia jurnalistului de la Chişinău există o altă tendinţă, extrem de periculoasă, care se manifestă în România unde presa comercială încearcă demonizarea basarabenilor şi transformare lor în „trădători, hoţi şi tâlhari”.

„Eu mă tem că dacă se organizează un referendum, aici, în ţară, referitor la unirea cu România vom găsi mai multe opţiuni reticente în România decât în Basarabia. (…) Este o activitate mediatică care este axată pe evenimente cu sens negativ despre basarabeni, se încearcă demonizarea lor- basarabenii sunt tâlhari, hoţi, trădători şi au eticheta de lume sălbatică, barbară. Asta se întâmplă de când a apărut presa comercială şi nu a existat un proiect naţional în această privinţă”, a spus Valeriu Săhărneanu.

El a precizat că atât, la fel ca în perioada sovietică, şi în ultimii 20 de ani ideea unirii a fost transformată „într-o mare sperietoare” de către presa rusească.

În opinia jurnalistului este nevoie de un efort diplomatic comun al Bucureştiului şi Chişinăului de a convinge cancelariile occidentale că este vorba de un singur popor care a fost despărţit de un accident istoric.

„Unirea ar fi o soluţie extrem de bună dar nu ştiu dacă intră în planurile Europei şi de asta mă tem. Diplomaţia română cu cea de la Chişinău trebuie să lucreze vreo cinci ani împreună în toate cancelariile, să organizeze seminarii, să informeze că noi suntem români, că am fost despărţiţi de istorie. Suferinţa noastră poate fi transformat în patrimoniu, cum au făcut polonezii care au făcut din Katyn un stindard, de ce noi nu facem acest lucru”, a spus Valeriu Săhărneanu.

La rândul său, preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, a afirmat că după atingerea obiectivelor de integrare a României în NATO şi UE, ţara noastră trebuie să aibă ca obiectiv „aducerea înapoi a Basarabiei, a celui de-al doilea stat românesc”.

El a spus că în Europa sunt mai multe curente legate de proiectul de unire a României cu Basarabia. Eugen Popescu a explicat că există curentul german, care s-ar putea opune unirii, dar sunt şi alte state care sunt favorabile stabilităţii frontierei UE.

„Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, prin unirea cu România, ar duce la creşterea stabilităţii frontierei UE şi NATO”, a afirmat preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni.

Totodată, Eugen Popescu a opinat că România trebuie să profite de mişcările geopolitice ce vor avea loc în următoarea perioadă pentru a realiza proiectul de unire cu Basarabia.

„Nu trebuie să cădem în scenarite şi să credem că alţii pot să hotărască pentru noi. România este o ţară puternică, cu instituţii puternice şi trebuie să avem încredere că într-un timp foarte scurt ni se va oferi prilejul de a face schimbări la nivelul celor două state româneşti şi trebuie să profităm de mişcările geopolitice care vor avea loc în perioada următoare”, a mai afirmat Eugen Popescu.

O opinie contrară a avut Raluca Răducanu, preşedintele Institutului de Studii Est Europene de la Bucureşti, care consideră că această cale nu este posibilă întrucât nu există voinţă politică şi consideră  că este prea devreme să se pună problema integrării mai rapide a Republicii Moldova prin unirea cu România.

„Este puţin cam devreme să punem problema acestei căi de integrare mai rapidă prin unirea cu România şi cred că, într-un fel, este şi o modalitate prin care ne furăm singuri căciula. Republica Moldova are, în primul rând, nevoie de reforme şi aici rolul României ar trebui să fie unul esenţial, ar trebui să ajute pentru că un stat trebuie să fie acolo unde îi sunt cetăţenii şi nu mă refere numai la Rep Moldova ci şi la minorităţile româneşti din Serbia, Ucraina”, a declarat Raluca Răducanu.

Cea de-a doua zi a Universităţii de Vară a Românilor de Pretutindeni de la Izvoru Mureşului se va încheia cu o seară tradiţională românească, cu foc de tabără, mâncare specific românească şi un foc de tabără.