Sărbătoarea Înălţării Domnului a prilejuit organizarea de slujbe religioase pentru eroii neamului în toată ţara şi în străinătate, acolo unde există locuri de veci ale ostaşilor români sau monumente închinate lor. Marcarea acestui moment în Republica Moldova are o semnificaţie aparte pentru români, întrucât pe teritoriul acestei ţări există peste 200 de locuri în care au fost înhumaţi ostaşii români care au căzut în luptă pentru eliberarea Basarabiei, în perioada 1941 - 1944. După ce fostele cimitire ostăseşti au fost desfiinţate de sovietici, până astăzi s-a reuşit reamenajarea a puţine dintre ele. Cel mai mare dintre ele este Cimitirul de Onoare de la Ţiganca.

Nicăieri în lume sentimentul naţional românesc nu este mai pregnant decât în Basarabia, provincia românească pentru eliberarea căreia în vara anului 1941 au căzut cei mai mulţi ostaşi români! Trecerea Prutului a costat armata română câteva mii de vieţi, în special pe frontul Oancea - Vărzăreşti, unde sovieticii aveau masat un corp de armată şi dispunea de amenajări întărite, pe dealurile din stânga Prutului. Peste două mii de ostaşi români căzuţi în această parte a ţării au fost înmormântaţi în nouă gropi comune pe Dealul Epureni, la Ţiganca. După trecerea frontului aici a fost amenajat un cimitir, după rigorile Armatei Române, dar acesta, asemeni tuturor cimitirelor ostaşilor români căzuţi pentru eliberarea Basarabiei, a fost distrus de sovietici, în 1944, când Armata Roşie a recucerit acest teritoriu.

La Ţiganca, pe locul în care fusese amenajat cimitirul, comuniştii au aşezat o fermă de animale; în alte locuri s-au construit chiar şi cartiere de locuinţe (cum este oraşul Floreşti, în nordul Basarabiei, unde a fost colonizată populaţie rusească, adusă din estul imperiului sovietic), sau a fost lăsată să crească iarba sălbatică, pentru a sugera dispreţul şi ura pe care sovieticii le nutreau pentru armata care reuşişe să elibereze Basarabia. În ultimii ani, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, de la Bucureşti a reuşit să amenajeze câteva dintre ele, începând cu Ţiganca, locul fiind sfinţit în urmă cu exact patru ani şi numit Cimitirul de Onoare de la Ţiganca. Evenimentul a fost posibil după o amplă campanie susţinută de societatea civilă, în special de Consiliul Mondial Român, organizaţie a românilor de pretutindeni, cu sediul în Los Angeles.

De atunci, de Ziua Eroilor vin în acest loc în pelerinaj sute de români, din Basarabia, din ţară şi chiar şi din alte părţi ale lumii. Cum s-a întâmplat şi astăzi, când la Ţiganca au venit veterani de război din Republica Moldova şi din Bucovina ucraineană, studenţi români din Galaţi fluturând tricolorul, dar şi urmaşi ai unora dintre cei înmormântaţi în gropile comune ale cimitirului. Este cazul unei profesoare din Călăraşi, Magdalena Gheorghe, venită pentru prima oară aici şi care caută cu asiduitate numele bunicului ei, Dinu Crangea Gheorghe, “primul căzut în asaltul în urma căruia a fost străpuns frontul din această zonă. Conducea un tanc de 40 de tone şi avea atunci 36 de ani…”. Femeia, ajutată de soţul ei, silabisea numele ostaşilor români scrise pe cele nouă lespezi de marmură, corespunzătoare numărului de gropi comune de pe Dealul Epureni. Secvenţa se derula în momentele în care se săvârşea Parastasul pentru eroii români, de la Ţiganca şi de pretutindeni, sub poarta maramureşeană prin care se intră în Cimitirul de Onoare. În fruntea grupului de preoţi a slujit ÎPS Petru, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, iar la ceremonie au participat şi ambasadorul României la Chişinău, Marius Gabiel Lazurca, reprezentantul Departamentului pentru Relaţii cu Românii de Pretutindeni (DRRP), din Guvernul României, Radu Cosma, şi conducerea CMR-ului, cu Mihai Stan (Austin, Texas) şi Nicu Popa (Los Angeles), veniţi din SUA pentru acest eveniment. Şi, cum era de aşteptat, femeia şi-a găsit bunicul înscris pe placa celei de a treia gropi comune, fapt care a i-a bucurat pe cei care o urmăreau şi a făcut-o pe nepoata eroului din iulie 1941, de la Ţiganca, să nu îşi mai stăpânească emoţia şi să izbucnească în plâns…

Evenimentul de astăzi de la Ţiganca mi-a întărit convingerea că în istoria unui neam nu se pierde nimic, niciodată! Şi că acel loc, de pe malul stâng al Prutului poate, trebuie să devină un loc de pelerinaj pentru români!

***
Ziua Eroilor a fost sărbătorită şi la alte locuri de veci ale ostaşilor români, reamenajate în Republica Moldova. Este cazul cimitirelor ostăseşti de la Vărzăreşti şi Micleuşeni, reamenajate în ultimii ani de ONCE, cu sprijinul autorităţilor locale, dar şi al filialei din Sângeorz-Băi a Asociaţiei Ginta Latină. Aceasta au donat două troiţe pentru cele două locuri de veci ale ostaşilor români, iar acum reprezentanţii asociaţiei participă în fiecare an, la această dată, la ceremoniile religioase oficiate la Vărzăreşti şi Micleuşeni. O delegaţie condusă de preşedintele filialei sângeorzene a Gintei latine, părintele Ioan Bandean a participat astăzi la evenimentele din cele două localităţi, în care în ultimii ani au fost înfiinţate filiale-surori ale asociaţiei.

Mâine, 3 iunie, ostaşii români căzuţi în luptele pentru eliberarea Basarabiei în timpul celui de al II-lea Război Mondial vor fi pomeniţi la slujba religioasă care se va desfăşura la Cimitirul Eroilor din Sectorul Botanica, din Chişinău. Momentul este organizat de Consiliul Mondial Român, în colaborare cu mai multe ONG-uri din capitala Republicii Moldova.