Porcuşorul agresiv de la Chişinău

16.10.2007

În urmă cu câţiva ani, erau la modă bancurile cu porcuşorul agresiv. Într-unul dintre ele, Zâna cea Bună se întâlneşte cu porcuşorul agresiv şi îi spune că îi va îndeplini o dorinţă. La care porcuşorul agresiv răspunde: „Mori!”.

În aceeaşi logică se încadrează şi relaţiile dintre România şi Republica Moldova, mai precis între Guvernele de la Bucureşti şi de la Chişinău. Tot mai mulţi români se gândesc cu duioşie la conaţionalii lor de peste Prut. Însă, dinspre Chişinău, la fiecare iniţiativă prietenoasă, guvernanţii moldoveni le răspund cu un picior în fund.

Dacă tensiunile vor atinge un nivel insuportabil, cei care vor avea de suferit vor fi cetăţenii de rând. Guvernanţii îşi vor vedea mai departe de treabă, în birourilor lor luxoase şi în limuzinele cu care obişnuiesc să treacă în viteză pe lângă cei care i-au ales. Nu înţeleg care e teama cea mai mare a guvernanţilor moldoveni. Se tem că îşi vor pierde posturile? În eventualitatea, în prezent, puţin probabilă, a unei uniri cu România, tot guvernanţii ar avea mai mult de câştigat. Pe lângă posturile din administraţia locală şi regională, câţiva dintre ei vor primi slujbe bine plătite în administraţia de la Bucureşti, iar alţii vor ajunge la Strasbourg ori la Bruxelles.

Pentru contribuabili, lucrurile s-ar traduce în salarii de minimum 440 de lei româneşti pentru cei fără studii superioare şi de 880 de lei pentru cei cu studii universitare, potrivit actualei legislaţii româneşti. Mai mult, prin intrarea într-un stat membru al Uniunii Europene, prestigiul individual al fiecăruia va creşte. Practic, moldovenii nu s-ar mai înghesui la coadă cu cetăţenii, de altfel, onorabili, din Burkina Faso, ci ar intra în clubul privilegiaţilor.

Însă, pentru ca aceste lucruri să se întâmple, ar trebui ca şi moldovenii să dorească acest lucru. În relaţiile dintre România şi Moldova, nu există dragoste cu forţa. Mai mult, România nu şi-a trimis predicatori care să facă reclamă beneficiilor unirii.

Pentru unii dintre români, o unire ar fi o pierdere economică, pe termen scurt. Ar fi ceva asemănător cu unirea Germaniilor. Pe termen lung, ar creşte influenţa lor în Europa şi în lume. Altfel ar trata cu partenerii săi un grup parlamentar care ar avea mai mult de 40 de membri decât unul de 33 de europarlamentari...

Cu toate acestea, unirea dintre România şi Republica Moldova nu este ceva, în esenţă, necesar. S-ar putea ca moldovenii să vrea altceva. E OK acest lucru. Ceea ce este inacceptabil este această spirală a ostilităţii, care a început cu problema consulatelor de la Cahul şi Bălţi, a continuat cu scandalul presupusei corupţii de la Consulatul român din Chişinău şi cu interzicerea prezenţei TVR în reţeaua de televiziune terestră şi, acum, cu abuzul de la frontieră, când delegaţii români la Zilele Chişinăului au fost împiedicaţi să treacă frontiera.