O analiza la rece la tematica cetateniei romanesti

17.10.2007

La initiativa colegilor nostri de la Unimedia, Olesea Stamate (foto) specialista in studii europene face o analiza extrem de pertinenta asupra problematicii cetateniei romane. Romanian Global News reia studiul in speranta ca acesta va fi citit si de cei responsabili de la Bucuresti.

« In sedinta din 5 septembrie curent, Guvernul Romaniei a aprobat Ordonanta de urgenta care modifica legea cetateniei. Modificarile respective nu vizeaza insa doar cetatenii Republicii Moldova si sunt de ordin procedural. In doua cuvinte, se propune modificarea componentei Comisiei pentru Cetatenie, membrii careia nu vor mai fi judecatori ai Tribunalului de la Bucuresti, ci consilieri juridici asimilati magistratilor. Aceasta masura va permite eficientizarea lucrului Comisiei, care va lucra, de acum incolo permanent. Alte doua modificari se refera la acordarea cetateniei prin Ordinul ministrului justitiei la propunerea Comisiei, in locul procedurii actuale de acordare prin Hotarire de guvern si la simplificarea procedurii de completare a dosarului de acordare, redobindire sau retragere a cetateniei. Aceasta masura insa, desi binevenita, nu va scurta cu mult asteptarea celor citeva sute de mii de aplicanti moldoveni pentru redobindirea cetateniei romane.

Daca pe parcursul anilor ’90 redobindirea cetateniei era o procedura relativ simpla si oarecum predictibila ca si durata, incepind cu anii 2000, numarul moldovenilor care au redobindit cetatenia romana a scazut considerabil, iar timpul de examinare a dosarelor s-a extins. Spre exemplu, in ultimii sapte ani, a fost confirmata cetatenia romana unui numar de cca. cinci mii si jumatate de persoane, dintre care jumatate, sau aproximativ 2700 sunt moldoveni. La momentul actual, la Ministerul Justitiei de la Bucuresti sunt in asteptare circa 30000 de cereri, iar la Consulatul roman de la Chisinau au fost inregistrate alte 450.000 de cereri. Si daca in ultimii sapte ani au fost solutionate mai putin de 3000 de dosare, de cite zeci de ani va fi nevoie, chiar si cu procedura simplificata, pentru a solutiona cel putin cele 30000 de cereri aflate la Ministerul Justitiei?

Astfel, presa europeana care pare preocupata de o posibila „invazie a moldovenilor” este fie prost informata fie nu stie sa faca niste calcule elementare. Nemaivorbind de faptul ca oferta in cazul migratiei moldovenilor este conditionata de cerere si atit timp cit statele europene se confrunta cu un deficit de forta de munca, moldovenii isi vor gasi locul sau acolo cu sau fara cetatenia romana.

Necesitatile economice ale unui stat adesea difera de declaratiile politice ale oficialilor, care au scopuri diferite. Exemplu in acest sens servesc si Statele Unite ale Americii, unde in pofida deficitului de forta de munca, politicienii pledeaza pentru limitarea imigratiei mexicanilor in SUA. In acelasi timp, Republica Moldova este cea care deja se confrunta cu un deficit de forta de munca. Unele companii de constructii, spre exemplu, au inceput angajarea muncitorilor turci si chinezi.

Pe de alta parte, declaratiile unor oficiali europeni precum ca Romania ar trebui sa consulte UE in acordarea cetateniei romane unui numar mare de moldoveni sunt neintemeiate. Juridic, problema cetateniei tine in exclusivitate de competenta statului membru al UE. Politic, cetatenia a fost mereu o pirghie a statelor UE, in deosebi a celor cu o istorie imperiala, pentru a pastra legaturile cu fostele colonii, sau, in cazul statelor populatia carora a emigrat substantial in sec. XIX – prima jum.. a sec. XX (exemplul Italiei), legea cetateniei este utilizata pentru a compensa trecutul istoric prin acordarea generoasa de cetatenii acestor persoane. O modificare majora a legii italiene cu privire la cetatenie, care a avut loc in 1992, oferea automat cetatenia celor ce au pierdut-o drept rezultat al procesului migrationist, extinzind aceasta posibilitate si asupra descendentilor acestora.

Pentru a exemplifica, la momentul actual, la consulatul Italiei din Buenos Aires sunt depuse cca. 40000 de cereri de redobindire a cetateniei, iar in Venezuela sunt fixate programari pina in 2010. O situatie similara o vom gasi si in Uruguay, Brazilia si alte state din America Latina. In aceeasi ordine de idei, Spania acorda un numar din ce in ce mai mare de cetatenii anual. Daca media in decursul anilor 90 constituia 9555 cetatenii anual, in 2004 au fost acordate 38300, iar de la inceputul anului 2005 si pina in prezent – peste 80 de mii. Dintre acestia, cei mai multi sunt originari din Ecuador – 21945, din Columbia – 15214, Maroc – 8804, ceilalti venind din alte state latino-americane.

Majoritatea statelor resortisantii carora obtin cetatenia spaniola nu sunt mai bogate decit Republica Moldova, si nici nu fac parte din familia europeana, si UE nu pare sa intervina. De ce ar interveni atunci in cazul Romaniei?

In ceea ce tine insa de declaratiile recente facute de co-presedinta Comisiei de cooperare UE-Republica Moldova, Marianne Mikko, aceasta a incercat, mai degraba, sa-l atentioneze pe Presedintele roman ca retorica sa vizavi de Republica Moldova este prea „indrazneata”.

Constientizind reactiile pe care le provoaca guvernarii de la Chisinau declaratiile sale, acestea sunt fie negindite (ce pare a fi putin probabil, luind in consideratie repetarea periodica a acestora), fie „prea bine gindite”, in sensul unui discurs politic electoral. Nu este prima declaratie de acest fel a presedintelui roman. Recent Traian Basescu a cerut, din nou printr-o declaratie publica, ca vizele romanesti sa fie acordate la granita. De ce nu ar incerca presedintele roman sa se intereseze intii daca o asemenea masura nu interfereaza cu statutul de membru al UE (chiar daca Romania inca nu este parte a spatiului Schengen), si in caz ca nu, sa promoveze implementarea acesteia din interior, lasind declaratiile pentru momentul in care s-ar putea lauda cu succesul sau. Desigur nu este nici de competenta lui Marianne Mikko, si cu atit mai putin de competenta noastra sa-i sugeram presedintelui roman cum sa-si construiasca relatiile cu vecinii, insa provocarile populiste nu sunt cea mai buna strategie in relatiile dintre Romania si Republica Moldova, sau ..... dintre UE si vecinii sai »