Ingerinta: Statutul romanilor de pretutindeni, la mana tarilor «vecine si prietene»

22.10.2007

Deputatii ar putea decide maine soarta Legii privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni. Denumirile specifice de rumani, vlahi, valahi, aromani, macedoromani, meglenoromani, istroromani, moldoveni sunt amenintate cu scoaterea din textul legii din cauza jocurilor politice. Introducerea acestor denumiri a fost sustinuta de Traian Basescu, dar PD, influentat de Costica Canacheu (foto) nu este de aceeasi parere cu presedintele.

Canacheu urmareste sa infiinteze in Romania minoritatea aromanilor. PNL sustine varianta lui Basescu. PSD poarta inca negocieri pe marginea acestui amendament. Deputatii „se tem“ de reactia diplomatica a statelor vecine la aceasta lege.

Bucurestiul a pierdut deja lupta pe scena europeana pentru eliminarea referirilor la asa-zisa „limba moldoveneasca“. Batalia intre partidele politice se da maine chiar asupra obiectului acestei legi, respectiv definirea sintagmei „roman de pretutindeni“. Comisia pentru drepturile omului de la Camera Deputatilor a introdus amendamentul potrivit caruia legea reglementeaza „drepturile persoanelor de etnie romana, precum si ale celor care apartin filonului cultural romanesc, respectiv rumani, vlahi, valahi, aromani, macedoromani, meglenoromani, istroromani, moldoveni etc, din afara granitelor Romaniei, denumiti în continuare romani de pretutindeni, avand ca scop mentinerea, promovarea si afirmarea identitatii lor culturale, etnice, lingvistice si religioase“.

In mod paradoxal, PD se opune acestui amendament, care a fost introdus si in cererea lui Traian Basescu de reexaminare a legii. Curentul din PD a fost generat de catre deputatul Costica Canacheu, care urmareste infiintarea unei minoritati a aromanilor chiar in Romania. „Definitia minoritatilor atat in Conventia Cadru a Consiliului Europei, cat si in Constitutie cuprinde patru elemente de identitate comuna: traditie, cultura, limba, religie. Orice adaugare a unui criteriu suplimentar ne scoate din litera Constitutiei“, ne-a declarat deputatul democrat Cristian Radulescu.

In replica, senatorul liberal Puiu Hasotti a subliniat ca legea trebuie sa faca referire la vlahi, aromani, macedoromani ca parti constitutive ale poporului roman. „Daca nu, inseamna ca timp de 160 de ani (cand Romania a sprijinit romanii din Balcani n.r.) a avut imixtiuni in treburile interne ale altor state. Canacheu sustine o pozitie antiromaneasca“, ne-a declarat Hasotti.

In perioada aliantei PNL-PD, in Consiliul National de Coordonare acest amendament a fost discutat de doua ori si prin vot unanim ideile lui Canacheu au fost respinse. Totodata, eliminarea acestui amendament ii scoate partial de sub incidenta legii pe moldoveni si creeaza premisele pentru infiintarea „etniei moldovenilor“, dupa exemplul grupului Claudiu Alexa, Marian Ruso si Lucian Timofticiuc.

PSD e in dilema

Dincolo de jocurile politice, deputatii se tem ca prin acest amendament sa nu starneasca reactii negative in statele vecine, unde traiesc milioane de romani. „Exista riscul unor reactii diplomatice din partea statelor din jurul Romaniei“, ne-a declarat deputatul PSD Titus Corlatean legat de acest amendament, care a adaugat ca identitatea de roman trebuie asumata. „Cei care-si asuma identitatea vor beneficia de sprijin“, a sustinut deputatul PSD. In opinia lui Corlatean, amendamentul are plusuri si minusuri, iar pozitia PSD-ului se va stabili in urma negocierilor. „Nu exclud un vot pentru acest amendament, cu conditia sa existe o majoritate. Daca nu exista majoritate, nu are rost sa blocam legea“, a precizat deputatul PSD. Grecia, Macedonia si Bulgaria, state in care traiesc peste un milion de aromani, au monitorizat atent discutiile de la Bucuresti si fac lobby pentru ca legea sa nu afirme ca acestia sunt romani.