Romanii de pretutindeni, blocati la Parlament

23.10.2007

Legea privind sprijinul romanilor de pretutindeni, aflata in dezbatere la Camera Deputatilor, risca sa fie blocata de dorinta deputatului PD Costica Canacheu (foto) de inregistrare a unei noi minoritati: aromanii.

Respinsa la promulgare de presedintele Traian Basescu, Legea romanilor de pretutindeni s-a intors in Parlament pentru a fi refacuta. Doua chestiuni sunt esentiale in aceasta dezbatere: cui urmeaza sa i se subordoneze in viitor Departamentul pentru Relatii cu Romanii de Pretutindeni si denumirile sub care sunt cunoscuti romanii din afara granitelor. Soarta Legii romanilor de pretutindeni ramane in suspans.

Filonul cultural romanesc

Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputatilor a reanalizat proiectul de lege si a adoptat un amendament care prevede ca "prezenta lege reglementeaza drepturile persoanelor de etnie romana, precum si ale celor care apartin filonului cultural romanesc, respectiv rumani, vlahi, valahi, aromani, macedoromani, meglenoromani, istroromani, moldoveni etc., din afara granitelor Romaniei, denumiti in continuare romani de pretutindeni, avand ca scop mentinerea, promovarea si afirmarea identitatii lor culturale, etnice, lingvistice si religioase".

Includerea romanilor din afara granitelor tarii in "filonul cultural romanesc" - notiune destul de ambigua pentru a fi inclusa intr-o lege - reprezinta un compromis. Ideea din spatele acestei precizari este sa poata fi acordat sprijin si romanilor care nu sunt recunoscuti ca romani in tarile de origine - cum e cazul "vlahilor" din Valea Timocului. Serbia recunoaste minoritatea romana din Voivodina - insa pe romanii din Valea Timocului autoritatile sarbe continua sa-i denumeasca "vlahi" si sa refuze acordarea de drepturi.

Aberatia Canacheu

Legea romanilor de pretutindeni in forma actuala este sustinuta de PSD, PNL si PRM - insa in randurile deputatilor PD exista indoieli cu privire la introducerea aromanilor intre cei care tin de "filonul cultural romanesc". Deputatul PD Costica Canacheu a pledat pentru mentinerea formei proiectului de lege in forma initiala, fara includerea amendamentului adoptat de Comisia pentru drepturile omului: "Proiectul se refera la cei apartinatori filonului cultural romanesc care lasa deschisa calea acelora care se considera apartinatori ai filonului sa se declare ca atare. Sa respingem acest amendament, pentru ca este injust si intram intr-o eroare majora prin legiferarea acestor denumiri". Canacheu este si presedintele Comunitatii Aromane din Romania, care pledeaza pentru obtinerea statutului de minoritate nationala a aromanilor inca din 2005. Vicepresedintele Comunitatii Aromane din Romania, Stere Samara, a sustinut la inceputul acestui an ca obtinerea statutului de minoritate nationala ar atrage dupa sine si desemnarea de reprezentanti ai aromanilor in Parlament, precum si obtinerea anumitor fonduri.

Ion Caramitru, presedintele Societatii de cultura macedo-romana, preciza fata de aceasta atitudine, la inceputul anului, ca "sacrificand aceste adevaruri istorice unor conjuncturi politice de moment, cetateni si fosti cetateni romani de origine aromaneasca, grupati in asociatii neguvernamentale, in tara si peste hotare, au devenit astazi promotorii ideii potrivit careia aromanii ar constitui, chiar si in Romania, o minoritate nationala romanica distincta, deosebita prin limba si cultura de natiunea romana". Acestia au ajuns, dupa cum sustine Ion Caramitru, chiar sa incrimineze statul roman pentru pretinsa lui vina de a fi incercat sa-i asimileze silnic pe aromani, in speta de a-i fi romanizat pe inaintasii lor, multi fosti bursieri ai scolilor romanesti din Balcani si colonisti beneficiari ai improprietaririlor din Cadrilater.

La Presedintie sau Guvern?

In motivarea reintoarcerii la Parlament a legii privind sprijinul romanilor de pretutindeni, presedintele Traian Basescu a solicitat ca DRRP sa intre in subordinea Presedintiei.

Deputatii au preferat sa treaca DRRP in subordinea Guvernului, asa cum a fost in perioada 2000-2005. Deputatul PNL Mihaita Calimente a spus referitor la ideea ca Departamentul romanilor de pretutindeni sa fie sub egida Presedintiei, ca "presedintele ne creeaza noua probleme, celor care suntem aici. Macar ca aceia care sunt in afara tarii sa nu aiba problemele si scandalurile pe care le avem noi in tara".

"Din experienta anterioara, va spun ca, scufundat intr-un minister, departamentul functioneaza mai greu. Cand ii dai profilul si greutatea in cadrul Guvernului, poate coordona celelalte institutii. Poate functiona cu foarte bune rezultate pe modelul maghiar", a precizat deputatul PSD Titus Corlatean, initiatorul acestui proiect legislativ. El a mentionat ca social-democratii au fost dispusi sa faca acest compromis pentru a finaliza "odiseea interminabila a acestui proiect de lege", informand ca pentru prima oara s-a discutat despre acest proiect de lege in 2000, fiind alte doua incercari in 2003 si 2004, cand a fost pus in sertar.