Ultimele Stiri (RSS)
Adrian Cioroianu: România nu va accepta sintagma „limba moldovenească”
24.10.2007
Ministrul român de externe, Adrian Cioroianu regretă criza de dialog între Republica Moldova şi România, determinată de insistenţa cu care partea moldovenească promovează aşa-zisa limbă moldovenească în instituţiile comunitare. „România şi-ar dori un dialog direct cu Chişinăul, nu prin conferinţe de presă şi nu acceptă noţiunea de limbă moldovenească”, a specificat şeful diplomaţiei româneşti în cadrul unei întrevederi, la Praga, cu omologul său ceh, Karel Schwarzenberg.
În perspectiva vizitei pe care ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan, o va face la Praga în viitorul apropiat, Adrian Cioroianu a reiterat sprijinul părţii române pentru proeictele europene ale Chişinăului. ”Am spus că regret comunicarea prin conferinţe de presă şi că partea română îşi doreşte un dialog direct. I-am mai spus spus omologului meu ceh că noi avem dorinţa de a sprijini Republica Moldova în orientarea ei proeuropeană şi că ne oferim expertiza în acest sens. Cât despre „limba moldovenească”, va fi o reală dificultate ca România să accepte această sintagmă", a detaliat Cioroianu.
![[Valid RSS]](/img/icons/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=icon}
Nu pune nimeni in lume la îndoiala: suntem cu toţii latini, romani, populaţie romanizata rămasa după destrămarea Imperiului Roman. Vorbim graiuri sau limbi ce fac parte din ramura limbilor romanice răsăritene, adică suntem est-romanici sau est-romani. Si se ştie ca din aceasta grupa fac parte mai multe limbi romanice sud-dunărene si nord-dunărene. Cineva, insa, o face pe “niznaiul” si mai bine de un veac, numai prin simpla asemănare mai mare sau mai mica cu limba principatului lor, le convine sa-i boteze pe toţi vorbitorii întregii ramificaţii romanice – nu latini sau romani răsăriteni, ci exclusiv “români”. De aici pornesc pretenţii teritoriale, înrolări sau suspiciuni de înrolare in “coloana a cincia”, instigări la alipiri, uniri, destabilizare in regiune - pe de o parte, iar de cealaltă parte - suspiciuni si prigoniri ale est-romanicilor din partea autoritarilor unor state nelatine, care la sud de Dunăre i-a adus pe vlahi, valahi, aromâni, mucedo-romani, istroromâni, meglenoromâni in pragul asimilării si dispariţiei totale.
Nu mai puţin au avut de suportat (încă de la mijlocul secolului XIX) si mai suporta si azi de pe urma acestei confuzii “romanic, roman” - “român” si est-romanicii de la răsărit de Prut. Si azi a te numi “român” in regiunea dintre Nistru si Bug, înseamnă a-ti asuma involuntar vina pentru atrocităţile săvârşite de Antonescu in timpul celui de-al doilea război mondial si a fi tratat cu ura si dispreţ.
Avea dreptate preşedintele Băsescu mai ieri, când cerea de la parlament român sa specifice in legea minoritarilor ce se înţelege prin noţiunea „romani de pretutindeni” pentru a evita „războaiele lingvistice” cu vecinii.