Sfântul Iosif Visarionovici Stalin

04.11.2007

Biserica Ortodoxă Rusă dă dovadă de agresivitate şi de paranoia. Înalţii prelaţi din Moscova au ajuns să acuze Biserica Ortodoxă Română că ar pune în pericol unitatea lumii ortodoxe prin reactivarea eparhiilor din Basarabia.

Însă cât de unită este lumea ortodoxă? În urmă cu un deceniu, patriarhul ecumenic al Constantinopolelui, care este primul între egali, a cerut permisiunea Bisericii Ortodoxe Ruse să oficieze într-o biserică rusească din centrul oraşului maghiar Budapesta o slujbă religioasă, Era vorba de canonizarea regelui Ştefan al Ungariei, cel care a creştinat maghiarii. Ortodocşii ruşi au refuzat, pe motiv că regele Ştefan este deja declarat sfânt de catolici şi că ortodocşii ruşi nu au nevoie de un astfel de sfânt. Aşa că patriarhul din Constantinopole, şeful spiritual al lumii ortodoxe, a fost nevoit să oficieze slujba într-o bisericuţă a Bisericii Ortodoxe din Ungaria, total nepotrivită solemnităţii momentului.

Să luăm un alt exemplu. De câteva veacuri, lumea a renunţat la calendarul depăşit ştiinţific al lui Caius Iulius Caesar şi l-a adoptat pe cel al Papei Grigore. Aşa că întreaga lume civilizată serbează Naşterea Mântuitorului în data de 25 decembrie, inclusiv imensa majoritate a bisericilor de rit bizantin din statele civilizate. Mai puţin Biserica Ortodoxă Rusă, cea sârbească şi cea bulgărească, influenţate ideologic de Moscova. În ce fel se manifestă unitatea lumii ortodoxe cu acest prilej? În nici un fel.

Să luăm un al treilea exemplu. În România, există o puternică minoritate rusă, cea a lipovenilor. Aceşti oameni s-au refugiat în sud-estul României din pricina persecuţiilor religioase organizate de Moscova. Acum, Patriarhia din Moscova îndrăzneşte să vorbească de unitate religioasă în privinţa lipovenilor.

Biserica Ortodoxă Română este acuzată că ar fi încălcat teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse. Însă cine a definit acest teritoriu canonic? Nimeni. Biserica Ortodoxă Rusă nu a avut nici o jenă să înfiinţeze structuri religioase în Basarabia, deşi majoritatea populaţiei este vorbitoare de limba română.

Mai mult, atitudinea Moscovei a provocat haos religios în Ucraina. Acolo, există o biserica dependentă de Moscova, condusă de un mitropolit, o bisercă ortodoxă dependentă de Constantinopole, condusă, de asemenea, de un mitropolit, precum şi o biserică ortodoxă independentă, condusă de un patriarh. Dacă Moscova respectă atât de mult principiul teritorialităţii, ce caută cu structuri ecleziastice într-un alt stat?

Aceeaşi reacţie paranoică a avut-o Moscova şi faţă de Biserica Catolică. Atunci când Vaticanul a decis să înfiinţeze patru dieceze pentru credincioşii catolici din Rusia, Patriarhia ortodoxă a ţipat ca muşcată de şarpe că asistăm la un act de agresiune a catolicismului. Şi asta în condiţiile în care Moscova dispune de structuri ecleziastice în ţări catolice precum Austria, Italia sau Franţa.

Cel care scrie aceste rânduri nu este de religie ortodoxă. Eu sunt greco-catolic şi, în această calitate, aş fi aşteptat un act de penitenţă din partea Bisericii Ortodoxe Ruse, care a fost instigatorul şi complicele actului mişelesc prin care Iosif Visarionovici Stalin a interzis bisericile greco-catolice din Ucraina şi din România. Poate că, pentru aceste „merite”, Preanefericitul Alexei, patriarhul din Moscova, îl va declara sfânt pe criminalul dictator sovietic.

Şi o ultimă remarcă: dacă Moscova tot are pretenţia că ar fi cea de-a treia Romă, de ce nu foloseşte măcar alfabetul latin?