Voronin vrea ca România să recunoască identitatea naţională a statului moldovenesc

06.11.2007

Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a avertizat într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă că tensiunile cu Bucureştiul vor persista, dacă România va continua să pună la baza relaţiilor bilaterale problemele legate de identitatea naţională a statului moldovenesc.

"Dacă autorităţile româneşti vor pune la baza relaţiilor cu noi problemele legate de identitatea naţională a statului moldovenesc, nu sunt convins că relaţiile se vor îmbunătăţi, aşa cum ar trebui să fie între o ţară membră a Uniunii Europene şi o altă ţară, vecină la hotarele UE", a spus şeful statului moldovean, citat de corespondentul NewsIn la Chişinău.

"Numai acesta este în prezent punctul de discordie în relaţiile noastre şi conştientizarea acestor momente trebuie să se producă atât la nivelul autorităţilor româneşti, dar şi să fie înţeleasă şi susţinută şi de către autorităţile din Europa", susţine Voronin.

Divergenţele dintre Republica Moldova şi România acum doar au ieşit la suprafaţă, dar ele se acumulează de mai mulţi ani, a declarat preşedintele moldovean. Întrebat cum ar caracteriza relaţiile actuale dintre Republica Moldova şi România, preşedintele moldovean a spus că acestea "nu sunt simpatice", iar conducerea de la Chişinău este îngrijorată de evoluţia acestor relaţii.

"Noi înţelegem foarte bine că relaţiile cu ţara vecină, cine n-ar fi ea, trebuie să fie normale. Noi suntem pentru relaţii bilaterale, pe diverse dimensiuni, proiecte şi ocazii, dar nu în detrimentul intereselor noastre naţionale, a statului moldovenesc", a adăugat Voronin.

Potrivit liderului de la Chişinău, iniţiativa României referitoare la dubla cetăţenie a cauzat probleme foarte serioase statului moldovean şi aceste probleme "nu s-au stopat, ci continuă", iar ultimele modificări la legea cetăţeniei române demonstrează acest lucru şi constituie motiv de mare îngrijorare pentru oficialii de la Chişinău. "Noi nu vom fi indiferenţi la aceste probleme, ne vom adresa la toate instituţiile europene şi internaţionale, pentru că e un lucru care vizează direct perspectiva statalităţii statului moldovenesc. Şi oricât de blajini sunt moldovenii, noi nu putem fi indiferenţi de perspectiva statului nostru", a subliniat Vladimir Voronin.

Experienţa de numai jumătate de an a României în UE, insuficientă Întrebat ce ţară ar putea, în opinia sa, să promoveze interesele Republicii Moldova în Uniunea Europeană, din moment ce Chişinăul a primit cu răceală oferta României de a fi avocatul său după aderarea de la 1 ianuarie 2007, Voronin a spus că mizează "pe susţinerea fiecărei ţări membră a UE".

"Nu este normal să mizăm numai pe o singură ţară, fie ea şi vecină sau prietenă, pentru că experienţa multora din ţările UE este cu mult mai mare şi mai avansată decât experienţa pe care o are, de jumătate de an, de exemplu România. Pentru noi, experienţa României, a Bulgariei şi a mai multor state care în ultimii ani au devenit membre ale UE este importantă la nivelul tehnologiei de integrare şi această tehnologie noi o studiem cu interes deosebit. Dar să mizăm numai pe o ţară nu ar fi corect din partea noastră, pentru că atunci ne limităm şi putem scăpa din vedere ceva important la nivel de pregătire şi de dezvoltare", a apreciat Voronin.

Vorbind despre politica externă, şeful statului moldovean a spus că nu vede o contradicţie între prezenţa Republicii Moldova în Comunitatea Statelor Independente (fostele republici sovietice, cu excepţia ţărilor Baltice) şi dorinţa ei de a deveni membră a Uniunii Europene. ”Republica Moldova, geografic, are rolul de a fi o punte între Vest şi Est. Noi avem mai multe facilităţi ca ţară membră a CSI. De ce să ne dezicem de aceste facilităţi? Cu ce ocazie? Noi acum, devenind ţară vecină a Uniunii Europene, iar ne bucurăm de facilităţi şi deja există un interes foarte plăcut pentru noi în domeniul investiţiilor în ţara noastră. Noi trebuie să ne folosim de aceste priorităţi, care nu sunt rodul muncii noastre, dar ne-au venit ca un cadou. Trebuie să avem şi noi noroc la ceva, dacă tot nu avem zăcăminte şi alte resurse", a afirmat preşedintele moldovean.

Transnistria - "Proiectul autonomiei a fost practic determinat" Întrebat de ce continuă impasul în reglementarea conflictului cu Transnistria, Voronin a apreciat că, dimpotrivă, are loc un proces de negocieri foarte intens, atât pe dimensiunea bilaterală a relaţiilor Republicii Moldova cu Rusia, Ucraina, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană şi OSCE, cât şi pe vectorul Statele Unite - Federaţia Rusă sau Ucraina - Uniunea Europeană.

"În orice caz, în urma acestor consultări a fost practic determinat proiectul statutului autonomiei transnistrene şi mecanismul de garanţii pentru executarea acestui statut", a spus preşedintele moldovean. "Toate părţile, în afară de Transnistria, s-au înţeles asupra acestor elemente şi au ajuns la concluzia că aceste proiecte pot fi puse pe agenda discuţiilor în cadrul negocierilor", a subliniat Voronin.

În context, preşedintele Vladimir Voronin a apreciat că situaţia din Kosovo nu poate constitui un precedent pentru Transnistria, pentru că aceste conflicte au rădăcini, evoluţii, şi deci şi soluţii diferite.

Partidul Comuniştilor va avea un program "european, absolut nou" În altă ordine de idei, şeful statului moldovean, care este şi preşedinte al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), a declarat că de ani de zile se pregăteşte o reformă a partidului pe care îl conduce, iar la data de 17 noiembrie va fi dat publicităţii proiectul noului program al PCRM, care va fi discutat în partid şi în societate până la 15 martie 2008, dată la care va fi convocat Congresul ordinar al partidului şi la care va fi propus spre adoptare acest nou program.

Este un program european, absolut nou, al PCRM şi cred că va fi de foarte mare interes şi pentru mai multe organisme internaţionale europene", a spus preşedintele Voronin.