De ce o mișcare a studenţilor basarabeni în România

08.11.2007

Voi începe cu câteva remarci asupra unui eveniment recent care după părerea mea va avea multe consecinţe în zona geopolitică în care suntem situaţi. Cu ocazia hramului oraşului Chişinău, primarul Dorin Chirtoacă a invitat la manifestările prilejuite de acest eveniment mai multe delegaţii alcătuite din reprezentanţi ai autorităţilor locale din România, dintre care delegaţi ai primăriilor din Bacău, Năvodari, Târgu-Mureş, Bucureşti, etc. Însuşi Preşedintele României, Traian Băsescu, şi-a anunţat prezenţa la aceste manifestări. O intenţie lăudabilă şi un bun prilej pentru începerea unei colaborări la nivelul autorităţilor locale din cele două ţări. Dar, se pare că un atare curs al evenimentelor nu era nici pe departe pe placul autorităţilor comuniste de la Chişinău. Astfel, trei delegaţii (Năvodari, Târgu-Mureş şi Bacău) nu au fost lăsate de către grănicerii moldoveni să intre pe teritoriul republicii, lăsând de înţeles membrilor delegaţiilor că au primit un ordin de sus pe care nu îl pot încălca. Nici deplasarea la locul incidentului a consulului României la Chişinău nu a fost de folos şi nici protestele primarului de Chişinău şi ale Ministerului Român de Externe.

Delegaţiile mai sus menţionate s-au întors din drum. Ulterior şi Preşedintele României şi-a contramandat vizita la Chişinău. La o primă vedere pare un eveniment obişnuit care se înscrie în politica de distanţare a Moldovei faţă de România, asemănător cu alte murdării utilizate de guvernarea comunistă de la Chişinău. Însă în acest caz, s-a mers prea departe. Comuniştii se pare că au uitat că în afara faptului că România este principala lor ameninţare, ea mai este şi ţară membră a Uniunii Europene. Iar la graniţa româno-moldovenească li s-a interzis accesul pe teritoriul R. Moldova unor delegaţii ale autorităţilor locale din Uniunea Europeană. A fost în primul rând o palmă grea dată Uniunii Europene şi principiilor pe care s-a construit aceasta – principiul liberei circulaţii. Dar a fost şi o palmă dată cetăţenilor Chişinăului şi a întregii Republici a Moldovei. Prin acest gest, guvernarea comunistă de la Chişinău, păstorită de baciul Voronin, şi-a manifestat într-un mod cât se poate de clar importanţa cursului pro-european al Republicii Moldova. Adică că nu da doi bani pe el şi că s-a folosit într-un mod fals de acesta pentru a mai ronţăi ceva fonduri de la Uniunea Europeană.

Acest gen de evenimente se înscriu după părerea mea în categoria unor evenimente cheie din punct de vedere istoric, fapte sociale care determină profunde schimbări sociale, politice şi geopolitice. Şi nu va dura mult timp până se va ajunge şi la un alt aspect sensibil al relaţiilor dintre Republica Moldova şi România – tinerii basarabeni veniţi la studii în România. În acest context, mi se pare utilă o dezbatere referitoare la rolul şi rostul acestor tineri veniţi la studii în România. Ar trebui ei să fie obiect sau subiect de dispută, influenţabili sau influenţi, trădători sau patrioţi? Care sunt condiţiile în care vin aceştia la studii în România, care este obiectivul şi randamentul acestui proiect strategic de investiţie a României în tinerii din R. Moldova şi cu ce ar putea influenţa toţi aceşti factori înşişi tinerii? Acestea sunt întrebările la care vom încerca să găsim răspuns în numerele următoare. Între timp vor mai apărea şi alte date ale problemei cum ar fi admiterea din acest an, bursele, cazările etc. Îi invit pe toţi cei care vor să ia parte la această dezbatere şi să-şi spună părerea, să-şi trimită materialele pe adresa: office@basarabeni.ro şi pe site-ul: www.basarabeni.ro.

Va urma...