Interviu cu parlamentarul Gheorghe Susarenco

10.11.2007

Dle Susarenco, la 1 noiembrie, Parlamentul a votat in favoarea candidaturii consilierului prezidential Artur Resetnicov la functia de director SIS. De ce anume el? Care sunt criteriile potrivit carora a fost desemnata aceasta candidatura?

— Conform legii, directorul SIS este ales de catre Parlament, la propunerea sefului statului. Nimeni altul, decat presedintele republicii, nu poate desemna un candidat pentru functia de director SIS. Parlamentul, in alta configuratie, ar fi putut respinge candidatura acestuia. Presedintele, insa, a asistat la sedinta, astfel incat cei 56 de deputati comunisti si–au manifestat fidelitatea fata de candidatul presedintelui. De altfel, la cele 56 de voturi pcrm–iste, s–au adaugat si cateva ppcd–iste. Chiar doua doamne din preajma mea au votat pro–Resetnicov.

Aminteste cumva acest vot de cel din 4 aprilie 2005?

— Cred ca nu este similar votului din 4 aprilie, dar este evident ca o intelegere dintre PCRM si PPCD mai exista. De regula, in statele europene, functia de director al acestui serviciu ii revine opozitiei, avand in vedere prerogativele acestei institutii. Desigur, noi mai ramanem departe de acest stil de guvernare, iar in aceste conditii presedintele nu a ezitat sa propuna si sa insiste ca in functia de director SIS sa ajunga o persoana docila lui.

Aceasta schimbare, efectuata sub pretextul varstei ex–directorului SIS, are cumva vreo legatura cu pregatirile catre scrutinul parlamentar din 2009?

— Desigur, aceasta institutie poate influenta alegerile. Potrivit ultimelor propuneri legislative, doar SIS va fi abilitat sa intercepteze convorbirile telefonice in cazul unor anchete judiciare, or, in R. Moldova, de la niste atributii legitime si oficiale pana la abuzuri brutale exista o distanta neinsemnata. In conditiile in care noul director SIS este omul presedintelui, nu putem fi siguri ca cei doi nu vor colabora si in proiecte politice.

Judecatoria Buiucani a respins cererea de chemare in judecata a presedintelui R. Moldova privind calomnierea AMN. Este chiar atat de importanta imunitatea presedintelui?

— Exista o decizie a Curtii Constitutionale care prevede ca presedintele R. Moldova nu raspunde in mod civil in fata justitiei, are, deci, imunitate absoluta. Aceasta este realitatea din punct de vedere juridic. E bine sau nu ca presedintele R. Moldova se bucura de imunitate absoluta? Cred ca ar fi bine doar daca seful statului nu si–ar permite sa vorbeasca ca la piata.

In cazul in care aceste dosare ajung la CEDO, ce ar putea decide inalta Curte Europeana?

— Nu cred ca in practica europeana sunt si alte cazuri cand cineva, cetateni sau formatiuni politice din alte state, se judeca cu presedintele. Astfel de fenomene se pot intampla doar in R. Moldova.

Mai multe scandaluri politice iau amploare in ultimul timp. Unul dintre acestea este cel legat de disparitia deputatului Vlad Cubreacov. Cum credeti, din ce cauza acest scandal a fost lansat anume acum?

— Acest caz este unul de–a dreptul neordinar. Personal, cunosc doar din presa cum este abordat acest subiect. Din ce cauza a fost relansat acum? Din reactiile celor vizati am inteles ca a fost reluata ancheta si ca, la aceasta etapa, se depun marturii noi. Am inteles ca au aparut imprejurari si date noi. Procuratura trebuie sa isi spuna cuvantul.

In cazul in care Burca si Neagu ar avea dreptate, pentru aceasta presupusa «autorapire», cine ar putea fi pedepsit? Ce spun codurile noastre de legi?

— In codul de procedura penala nu cred ca exista vreun articol care ar presupune vreo pedeapsa in astfel de situatii. Ar putea fi trasi la raspundere cei care au depus marturii mincinoase. Daca, insa, se va demonstra ca rapirea nu a existat, ci a fost inscenata, lucrul cel mai posibil care s–ar putea intampla este asumarea unei raspunderi politice din partea celor vizati. De fapt, responsabilitatea clasei politice din R. Moldova mai ramane un fenomen contestat, pe buna dreptate.

Ati abordat, in Parlament, problemele de pe piata aeronautica a R. Moldova. Cum se reflecta aceste probleme asupra contribuabililor?

— Intr–adevar, m–am interesat de ceea ce se intampla pe piata aeriana din R. Moldova, de relatiile statului cu companiile avia care activeaza la noi. Este stiut ca acest domeniu este grav afectat de concurenta neloiala. Am insistat sa mi se raspunda de ce au fost lichidate opt companii aeriene, cauza invocata oficial fiind necorespunderea acestor agenti economici standardelor europene. Pe de alta parte, se stie ca aceste companii nici nu activau in spatiul european. Am mai insistat sa aflu cine sunt fondatorii unei companii care este plasata in afara oricarei concurente. Care este capitalul statutar al acestei companii si cati bani aduce aceasta la buget? De fapt, este foarte interesant ce se intampla pe aceasta piata, dar si in abordarea situatiei celor 8 companii aeriene carora le–a fost retrasa licenta. In aceste zile, bunaoara, judecarea dosarului companiilor respective a fost iarasi amanata, pana la 21 noiembrie. As aminti aici ca, in urma deciziei din 21 iunie a Administratiei de Stat a Aviatiei Civile, circa 1000 de persoane au ramas fara locuri de munca, iar patronii celor 8 companii sunt decisi sa ajunga la CEDO, daca situatia nu va fi remediata.

Cum se rasfrange asupra activitatii Legislativului aceasta separare a grupului Filat de Partidul Democrat?

— Asupra activitatii Parlamentului nu se rasfrange in niciun fel. Filat si sustinatorii sai aduna semnaturi pentru crearea propriului partid. In cadrul sedintelor Legislativului, se voteaza cum se voteaza… In prezent, Vladimir Filat este deputat neafiliat.

Am discutat cu cititorii Ziarului de Garda, acum o saptamana, despre felul in care omul este protejat in acest stat, despre modul in care i se garanteaza, zi de zi, securitatea vietii. Care, in opinia dvs., sunt cele mai mari riscuri ce il determina pe om sa nu mai aiba incredere in institutiile statului?

— Securitatea persoanei are cel putin doua aspecte. Cea economica, care e in afara oricarei protectii, or, si pensionarii, si salariatii sunt remunerati doar de forma. Cu pensiile si cu salariile de azi nu poti face fata majorarii exorbitante a preturilor. Cred ca cetatenii ar trebui sa–i adreseze mai multe intrebari actualei guvernari, in special cu referire la promisiunile electorale. Cat priveste securitatea vietii, trebuie sa recunoastem ca, in ultimul timp, in comparatie cu anii precedenti, se comit mai putine atacuri banditesti si crime. Daca ne referim la perioada imediat urmatoare destramarii imperiului sovietic, cetatenii sunt astazi intr–o mai buna siguranta, desi mai raman supusi riscurilor.

Am citit recent raportul procuraturii generale cu referire la abuzurile pe care le aplica angajatii de la Interne, despre tortura si despre depasirea atributiilor de serviciu. Procuratura constata ca politistii aplica forta pentru a–i determina pe cei retinuti sa dea depozitiile de care au nevoie pentru a incropi vreun dosar. Cum poate fi sistat acest fenomen destul de raspandit?

— Consider ca tortura si abuzurile au existat intotdeauna, doar ca, in ultimul timp, monitorizarea acestor nereguli este mult mai transparenta. Cetatenii R. Moldova au aflat ca au acces la CEDO si ca organizatiile internationale, ONG–urile, presa, societatea civila in ansamblu sunt disponibile sa insiste asupra monitorizarii unor astfel de cazuri. Chiar si in asemenena circumstante, rolul procurorilor este unul foarte important. Imi amintesc, pe timpuri, in fiecare saptamana, procurorii comunicau direct cu detinutii sau cu persoanele retinute pentru anchetare. Cred ca aceasta traditie mai ramane una actuala.

Un cititor va intreaba cum ati proceda daca, la CEDO, R. Moldova ar pierde vreun dosar in care figureaza o sentinta aplicata de dvs., pe cand erati judecator la Curtea Suprema de Justitie?

— Cum as proceda? In primul rand, mi–as cere scuze de la persoana data. E o problema de etica si de bun simt. Ulterior, as incerca sa revad dosarul sau cazul, ca sa constat daca e o eroare a judecatorului sau o neglijenta a acestuia. Nu ar trebui sa uitam ca si judecatorii sunt oameni. As mai aminti aici ca, in Parlament, au avut loc dezbateri privind responsabilitatile judecatorilor si a statului fata de deciziile CEDO. A fost adoptata o lege, potrivit careia judecatorul trebuie sa poarte raspundere fata de deciziile contestate de CEDO. Cand amintesc despre raspundere, am in vedere si raspunderea materiala.

Apropo, din ce fonduri sunt retribuite costurile prejudiciilor morale si materiale in urma unor decizii CEDO?

— In prima dezbatere a Legii bugetului pentru anul 2008, unii deputati au propus ca in aceasta lege sa fie incluse sume speciale pentru acoperirea cheltuielilor stipulate de CEDO. Cred ca o astfel de viziune este incorecta. Aceste sume, presupun, sunt acoperite din fondul de rezerva al Guvernului. Alte posibilitati nu cred ca exista, or, Fondul de rezerva este preconizat pentru orice fel de situatii exceptionale. La noi, insa, gestionarea acestui fond este o adevarata catastrofa. Daca analizam atent continutul Monitorului Oficial, constatam cu usurinta ca mai multe sume de bani sunt acordate unor demnitari pentru calatorii sau pentru diferite distractii, acoperite cu argumente sociale sau de caritate. Nu–mi inchipui ca presedintele Frantei sa se deplaseze, din contul statului, cu avionul prezidential, la vreun meci de box in Maroc, asa cum a facut–o presedintele nostru, deplasandu–se la un meci in orasul Moscova.

Cand vor functiona si la noi legile?

— Cred ca ar trebui intrebat seful statului, Vladimir Voronin. Lui ii apartine guvernarea si Parlamentul in aceasta tara. Cei 56 de deputati comunisti ridica oricand mana, daca exista o comanda de sus. In aceste conditii, noi putem lupta cat vrem, dar, din pacate, fara rost. In 2009, ori alegem o guvernare ca lumea, ori rabdam si in continuare sau fara sfarsit.

O femeie, pe nume Varvara Zingan, protesteaza de mai mult timp in fata Parlamentului… Trecatorii se tot intreaba din ce cauza nu intervin legislatorii…

— Cat ma priveste, am primit–o chiar si in audienta. Ii cunosc problema. Stiu ca este mama unui tanar despre care ea zice ca a fost condamnat pe nedrept. Si dna Zingan, si alte persoane ar trebui sa inteleaga ca Parlamentul nu are competenta de a scoate oamenii de prin puscarii. Daca insista sa protesteze, ar trebui sa stea in fata Curtii Supreme de Justitie, si nu in fata Parlamentului. Parlamentul nu o poate ajuta.

Victimele represiunilor politice, deportatii si urmasii acestora si–au reluat protestele in scopul restituirii bunurilor sechestrate de regimul comunist–stalinist. Raman tot mai putini, iar problemele sunt aceleasi. Din ce cauza aceste probleme nu au fost solutionate pana in 2001, cand au venit comunistii la guvernare?

— Problemele actuale ale deportatilor sunt strict legate de continutul unei Legi adoptate de comunisti. De altfel, PCRM se mandreste cu aceasta lege, de parca ar fi una benefica pentru aceasta categorie de cetateni. Este bine sa cunoasca toata lumea ca aceasta lege este in detrimentul deportatilor, or, acest document prevede ca vor fi restituite bunurile luate pe nedrept doar acelor persoane care au fost reabilitate dupa adoptarea legii respective. Astfel, PCRM a incercat sa–i minta pe deportati, dar si pe demnitarii europeni. In conformitate cu prevederile acestei legi, sutele de familii ale deportatilor nu vor primi nimic. Am subliniat acest lucru si atunci cand era discutata legea, dar obiectiile nu au fost luate in seama. Astfel, in prezent, nu cred ca exista vreo persoana care nu a fost reabilitata pana in 2007. Cei mai multi au fost reabilitati in perioada anilor «90. Imi amintesc, analizam sute de dosare in fiecare saptamana… Au trecut peste 15 ani de atunci, dar deportatii continua sa picheteze Parlamentul si Casa Guvernului.

Va multumim.