O misiune pentru Biserica: Basarabia

13.11.2007

Basarabia este un spatiu aflat intr-o stare de perpetua suspendare, intr-un soi de limb dantesc, nici aici, nici acolo, fara sa stie de unde vine, cine este si incotro se indreapta.

Politic, Republica Moldova este singura tara din Europa in care un partid comunist de tip sovietic se mai afla la putere. Pe de alta parte, reprezentantilor acestei ideologii totalitare li se cere sa faca reforme in directia democratizarii si a capitalismului.

Strategic, Moldova se inchina cand la Rasaritul moscovit, cand la Occidentul ispititor, in functie de ceea ce cred liderii de la Chisinau ca este mai profitabil pentru ei intr-un moment sau altul, dar Moldova inca nu stie daca doreste sa fie o tara membra a Uniunii Europene, cu tot ceea ce inseamna acest lucru in termeni de justitie, drepturile omului si economie de piata concurentiala sau un apendice moscovit la periferia Europei, cu tot ceea ce inseamna acest lucru in termeni de saracie, arbitrariu, coruptie si instabilitate. Cred ca Moldova este la al treilea plan de rezolvare a crizei transnistrene si este a tot atata oara cand Moscova se declara neinteresata de el. De data aceasta, Voronin a venit cu ideea demilitarizarii atat a Basarabiei, cat si a Transnistriei. Din nou aceeasi tampenie a Moldovei ca "Elvetie a Estului", care nu are absolut nici un sens.

Din punct de vedere identitar, Basarabia nu este nicaieri. Obsesia autoritatilor si a lui Vladimir Voronin de a se agata de "moldovenism" si de "limba moldoveneasca" este masura acestei derive identitare. Tot ceea ce sunt capabili sa proclame cu tarie acesti apostoli ai moldovenismului este ca "nu sunt romani" si ca "limba moldoveneasca nu este limba romana". Ceea ce nu sunt capabili sa faca este sa spuna ce este limba moldoveneasca si ce este un moldovean pentru simplul motiv ca sunt concepte goale, lipsite de orice substanta. Faptul ca ieri Parlamentul European a adoptat (inclusiv cu voturile europarlamentarilor romani) mult discutatele acorduri UE-Moldova de facilitare a vizelor si de readmisie care contineau sintagma "limba moldoveneasca" nu inseamna absolut nimic. O limba nu se adopta prin tratate internationale, lege sau ucaz si nu se plebisciteaza. O limba este expresia spiritului unui neam si numai un functionar obtuz ar putea crede ca o hartie stampilata poate schimba acest lucru.

Cea mai grava criza a Basarabiei este criza spirituala. Peste patru decenii de deznationalizare stalinista si comunizare au lasat in ceea ce era odinioara unul dintre cele mai fertile spatii ortodoxe romanesti un pustiu ateu lipsit de speranta. Kremlinul a impus Basarabiei in mod silnic autoritatea canonica a Patriarhiei Moscovei si a izgonit si deposedat biserica romana. In 1992, Patriarhia Romana a reinfiintat Mitropolia istorica a Basarabiei si absolut toti presedintii moldoveni, fie ca a fost vorba de Snegur, Lucinski sau Voronin, i s-au opus cu o furie neegalata decat de aceea a Patriarhului rus, Aleksei. A fost nevoie de o decizie a CEDO pentru a forta Chisinaul sa recunoasca dreptul Mitropoliei Basarabiei de a functiona. Nu cred ca exista un alt exemplu mai bun pentru a ilustra desertul moral si spiritual moldovean.

Acum, cand Patriarhia Romana a infiintat trei noi eparhii, Voronin tuna si fulgera impotriva "agresiunii BOR", iar Patriarhia rusa a anulat intalnirea celor doua Biserici, care urma sa aiba loc peste cateva zile la Moscova pe motiv ca i-a fost incalcat "teritoriul canonic". Numai in ortodoxia rusa, Imparatia lui Dumnezeu are granitele trasate cu creionul lui Stalin.
Nu cred ca exista o misiune mai importanta pentru Biserica Ortodoxa Romana decat renasterea spirituala si nationala a Basarabiei si sper ca Patriarhul Daniel va renunta la ratacirile care au dus BOR la lupta fratricida cu greco-catolicii transilvani si se va concentra asupra ei.