Razboiul lui Voronin cu Romania

05.12.2007

De Ziua Nationala a Romaniei, Vladimir Voronin a vrut sa aiba monopolul patriotismului, reluand in discutie subiecte vechi cu accente noi si trecand in plan secund legaturile celor care traiesc pe cele doua maluri ale Prutului. Pentru a arunca in derizoriu eventualele manifestari de simpatie fata de Bucuresti, presedintele Republicii Moldova s-a agatat de ultimul subiect care complica relatiile celor doua state, vorbind despre posibilitatea unui nou Kosovo. Nemultumit de reactivarea celor trei eparhii romanesti pe teritoriul Republicii Moldova, Vladimir Voronin intervine in razboiul liderilor ortodocsi romani si rusi care-si disputa suprematia asupra Basarabiei, trasandu-si in tuse groase pozitia promoscovita, inaintea alegerilor generale din Rusia si a Zilei Nationale a Romaniei. De fapt, doua dintre cele trei eparhii ale Mitropoliei Basarabiei au fost inregistrate inca in 2004, iar una in 2006, fara ca oficialii de la Chisinau sa protesteze. Corul nemultumirilor a crescut insa progresiv incepand cu luna trecuta, cand Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane si-a trecut in mod oficial in subordine aceste eparhii.

Pe fondul disputelor Bucuresti-Moscova si al relatiilor reci romano-ruse, extinderea puterii de influenta a ortodocsilor romani in Basarabia nu este vazuta cu ochi buni nici de Kremlin, nici de Chisinau. Reactia lui Voronin a fost insa, dintr-o data, supradimensionata atunci cand s-a declarat gata sa conteste decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 2001, prin care Chisinaul a fost obligat sa legalizeze Mitropolia Basarabiei ca parte a Bisericii Ortodoxe Romane. In paralel, Mitropolia Chisinaului si Intregii Moldove, subordonata canonic Patriarhiei Ruse, a preluat ofensiva si tine cald tonul razboinic. Episcopul de Balti vorbeste despre "invazia" si "navalirea" Romaniei asupra Republicii Moldova, care "are si ea Biserica sa autonoma si este suverana si independenta", iar Sinodul Bisericii Ortodoxe Ucrainene se mobilizeaza in acelasi sens, acuzandu-i pe inaltii prelati romani ca ofera "conditii de dezvoltare a tendintelor separatiste in regiunile Bucovinei si Odesei". Ortodocsii rusi cred, la randul lor, ca pot fi "duri" cu cei romani si ca au "posibilitati reale sa influenteze situatia", dar asteapta momente mai prielnice pentru a-si pune in aplicare planurile.
Razboiul religios despre care Voronin crede care ar putea transforma Republica Moldova intr-un "al doilea Kosovo" este, de fapt, pregatit verbal, de patru saptamani incoace, de liderii ortodocsi rusi, ucraineni si moldoveni. Presedintele moldovean explica doar in cuvinte mai multe si mai directe enervarea celei mai puternice biserici ortodoxe din lume, amenintand Romania din rolul sau de frazeolog vanitos, manevrat de la Moscova.

Prizoniera a unui joc politic mai mare, Republica Moldova nu stie cum sa-si negocieze pozitia intre est si vest, intre Moscova si Bucuresti, intre Kremlin si Bruxelles, in asa fel incat pierderile sa fie mai mici, iar castigurile mai mari. Presiunea circumstantelor si poverile trecutului au transformat Chisinaul intr-un balansoar aflat in miscare permanenta, urmarind tot mai obosit tinte externe miscatoare, care ar putea influenta viitorul micului stat de dincolo de Prut. Alegerile din Rusia, nervozitatile din Georgia, proiectul comunitatii internationale pentru independenta regiunii Kosovo, complicatiile din Balcanii de Vest, nehotararile Bucurestiului, deciziile Uniunii Europene sunt piese dintr-un puzzle complicat pe care Chisinaul nu stie sa-l potriveasca.