Romanii din jurul granitelor, boicotati de Bucuresti
11.12.2007
Institutiile din Romania au sistat ajutorarea elevilor romani
Peste 40 de profesori de Limba Romana si Istorie din Basarabia si Bucovina, inclusiv din cele patru scoli romanesti din Transnistria si regiunea Cernauti, Odesa si Transcarpatia, ca si din Valea Timocului si Varset, Vidin si Gyula, s-au plans la Bucuresti privind inasprirea conditiilor de prezervare a identitatii nationale in jurul granitelor actuale.
Profesorii au participat zilele trecute la conferinta "Dreptul la educatie in Comunitatile romanesti", organizata de Liga Tinerilor Romani de Pretutindeni in colaborare cu Centrul "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru romanii de pretutindeni. Profesorii au concluzionat reuniunea, la care au particiopat si oficiali ai Guvernului - cu o rezolutie ingrijoratoare, sintetizata in trei puncte: statul roman nu mai protejeaza institutiile cu predare in limba romana din afara granitelor; pentru prima oara dupa 1989, Romania nu a mai acordat locuri in taberele scolare elevilor romani din jurul granitelor si Balcani, iar cele aproximativ 2000 de locuri oferite in universitatile din Romania studentilor romani de peste hotare sunt insuficiente in conditiile in care, conform participantilor, in afara tarii exista circa 100.000 de tineri absolventi de liceu. Ca reactie la lipsa de implicare a institutiilor statului a fost lansata pentru profesorii si tinerii romani din afara granitelor o noua initiativa civica de colaborare intre scoli din Romania si cele din comunitatile romanesti din vecinatate.
Profesorii s-au mai intalnit si cu reprezentanti ai Presedintiei, senatori si deputati din Parlamentul Romaniei si Parlamentul European, oficiali din MAE, Ministerul Educatiei etc, care s-au evidentiat ridicand neputinciosi din umeri. In acelasi timp exista numeroase programe cu bugete de zeci de milioane de euro destinate unor minoritati care nici macar nu ocupa locurile rezervate prin "discriminare pozitiva" sau proiecte ale Institutului Cultural Roman de recompensare baneasca a dusmanilor fatisi ai Romaniei, cum ar fi recentul premiu oferit de seful ICR, Horia Roman Patapievici lui Cselčnyi Laszlo, presedintele Televiziunii DUNA TV, care are drept post subsidiar AUTONOMIA TV, cu transmisie si nume sugestiv pentru Transilvania.
Romanii din Ungaria incearca sa renasca din propria cenusa
Incercand sa vina in ajutorul romanilor de pretutindeni, Revista "Balcanii si Europa", condusa de Carol Roman, a premiat saptamana trecuta o serie de personalitati - printre care se numara redactorul sef al revistei "Foaia Romaneasca" din Ungaria, Eva Iova (foto) - alaturi de ambasadorul Serbiei la Bucuresti, Dusan Crnogorgevic, Steven van Groningen, director general al Raiffeisen Bank, marea soprana Mariana Nicolesco, Mihai Maxim, directorul ICR Istanbul, sportivul Ivan Patzaichin si elevul supradotat Chindea Filip. Eva Iova s-a implicat in promovarea comunitatii romanesti din Ungaria in calitate de jurnalist civic inca din 1992, in redactia de limba romana a Televiziunii maghiare, pana la pozitia actuala de redactor sef al publicatiei "Foaia Romaneasca". In randurile ce urmeaza va oferim un interviu cu Eva Iova.
Cum apreciati situatia comunitatii romanesti din Ungaria?
O intrebare grea... Situatia este dificila, dar nu fara sperante, zic eu. Romanii din Ungaria de azi au mult mai multi intelectuali decat au avut acum 20, 30, 50 de ani. In privinta aceasta eu zic ca totusi am avea sanse pentru ca acum 50 de ani dupa trasarea granitelor dintre Romania si Ungaria, comunitatea romaneasca din Ungaria - atunci mult mai mare la numar - a ramas pur si simplu fara intelectuali. Au ramas in 20 de parohii, 4-5 preoti, dascali la sate nu au fost. Putem spune ca ceea ce vedem astazi in Ungaria s-a nascut aproape din propria cenusa. Daca ne gandim la aceste vremuri grele si ne referim la vremurile de azi cand ai sprijin din tara mama, ar fi o nebunie sa nu crezi ca barem acum isi va reveni comunitatea. Macar credinta in aceasta sa ne ramana.
Care ar fi principalele probleme ale comunitatii romanesti din Ungaria?
Dupa parerea mea, principala problema este ca nu suntem capabili ... nu-i adevarat ca nu suntem capabili - suntem capabili, insa suntem prea lenesi, prea indiferenti sa facem propria noastra revolutie, in ghilimele - schimbarea sistemului la noi simt ca nu s-a produs inca, invatamantul nu s-a modernizat. Avem nevoie de o schimbare si stim, dar suntem cam indiferenti fata de aceasta.
Cum v-a bucurat premiul primit?
Pana azi dimineata nici n-am constientizat ce inseamna. Cand m-au anuntat cei de la RGN Press ca o sa primesc o invitatie la Bucuresti sa primesc un premiu mi-am siz: eu? premiu? Eu nu am obisnuit sa primesc premii si nici laude. Cred ca noi jurnalistii nu de aceea lucram, ca sa fim premiati sau sa fim laudati. Am amintit si aici ca este primul premiu pe care l-am primit in calitate de jurnalist si cred ca si activitatea culturala pe care o desfasor in Ungaria sta in spatele acestui premiu. M-a surprins si m-a facut foarte mandra sa fiu la aceeasi festivitate cu Ivan Patzaichin si Mariana Nicolesco... A fost o surpriza si o onoare foarte mare pentru mine.