Expulzările de la Chişinău 'preocupă' Bucureştiul

12.12.2007

Preşedintele Băsescu a afirmat, în urma anunţului expulzării a doi diplomaţi români de către Chişinău, că măsura nu va afecta politica României faţă de Republica Moldova.

În paralel, MAE a deplâns "actul inamical" al Chişinăului.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că măsura expulzării a doi diplomaţi români de către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova ar reprezenta un gest prin care "ne aflăm în zona unor provocări".

Traian Băsescu a promis însă că gestul nu va afecta politica Bucureştiului faţă de Chişinău.

"Sunt măsuri ale guvernului de la Chişinău... Aceste măsuri nu ne vor determina să restricţionăm accesul românilor din Republica Moldova peste frontieră - dimpotrivă. Deci nu ne schimbă cu nimic politica în raport cu Republica Moldova."

Ministerul Afacerilor Externe al României a emis un comunicat în care anunţă că "a luat notă cu profundă preocupare de decizia autorităţilor de la Chişinău de a declara persona non-grata doi diplomaţi din cadrul Ambasadei române."

MAE precizează că ambasadorul României în Republica Moldova, Filip Teodorescu, a fost convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău, unde i-a fost înmânată o notă care îi declara persona non-grata pe doi diplomaţi din cadrul Misiunii.

Totodată, dlui Teodorescu i-a fost comunicat faptul că aceştia trebuie să părăsească teritoriul Republicii Moldova în termen de 24 de ore.

Ambasadorul României a refuzat primirea notei, ca "protest faţă de acest gest surprinzător şi neaşteptat", precizează MAE.

Ministerul Afacerilor Externe a apreciat acest act ca inamical, nejustificat şi "în contradicţie cu atitudinea constructivă şi cooperantă pe care România a manifestat-o în permanenţă la adresa Republicii Moldova".

Poziţia MAE de la Chişinău

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău, "în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice doi colaboratori diplomatici ai Ambasadei României la Chişinău au fost declaraţi persona non-grata din motivul incompatibilităţii activităţii acestora cu statutul diplomatic deţinut."

Agenţiile de presă notează că, în limbajul diplomatic, termenul de "incompatibilitate" poate semnifica, adesea, "spionaj".

Cei doi diplomaţi trebuie să părăsească teritoriul Republicii Moldova în maxim 24 de ore.

Ministerul de Externe nu a oferit alte detalii despre motivele declarării celor doi diplomaţi persona non-grata.

Ambasada României în Republica Moldova nu a comentat acest caz.

Tot miercuri, ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Lidia Guţu, a fost chemată la Chişinău pentru consultări.

Relaţii tensionate

Incidentul survine pe fundalul unor relaţii tot mai tensionate, în ultimul timp, dintre Bucureşti şi Chişinău.

În cadrul unei recente vizite la Bruxelles, preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, acuza România de agresiune permanentă la adresa Chişinăului.
Vladimir Voronin mai afirmase că România ar submina suveranitatea Republicii Moldova prin atragerea studenţilor, preoţilor şi prin acordarea de paşapoarte româneşti cetăţenilor moldoveni.

Preşedintele Voronin anunţase că va trimite un mesaj şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană în care să le explice ceea ce el a numit "situatia dintre un stat membru al UE şi un vecin al Uniunii".

El declarase că a sperat ca, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană problemele dintre Bucureşti şi Chişinău să dispară, dar acum, dimpotrivă, s-ar simţi o agresiune şi mai puternică din partea României.

"Am tratat această problemă cu mult calm şi cred că ea trebuie abordată de Uniunea Europeană", afirmase Vladimir Voronin.

O altă dispută recentă a fost declanşată şi de decizia Bisericii Ortodoxe Române de a reînfiinâţa cele trei episcopii care au exitat în perioada interbelică în cadrul Mitropoliei Basarabiei, subordonată canonic Patriarhiei Române.

Preşedintele Voronin declarase că, în cazul în care Patriarhia Română nu va renunţa la această intenţie, Republica Moldova îşi rezervă dreptul de a nu mai respecta decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în 2001, a dispus înregistrarea Mitropoliei Basarabiei de către autorităţile de la Chişinău.