Relatiile dintre Romania si Republica Moldova dupa 2004 - cronologie

14.12.2007

Relatiile dintre Romania si Republica Moldova dupa venirea la putere a presedintelui Traian Basescu au cunoscut o deteriorare treptata, in parte cauzata de presiunile economice ale Rusiei asupra Chisinaului,
relateaza NewsIn.

Prima intalnire dintre presedintele Basescu si omologul sau moldovean, Vladimir Voronin, a avut loc pe 21 ianuarie 2005, atunci cand seful statului roman a facut o vizita oficiala in Republica Moldova.

Precedenta vizita a unui sef de stat roman in aceasta tara avusese loc in 1999.

Anterior vizitei sale la Chisinau, Basescu a declarat, imediat dupa investirea sa, ca relatia cu Republica Moldova va fi o prioritate a politicii externe romanesti. El a spus, pe 11 ianuarie 2005, ca romanii din Republica Moldova, ca si cei din Valea Timocului, vor trebui sa beneficieze de aceleasi drepturi ca si maghiarii din Romania.

Seful statului roman si-a exprimat disponibilitatea de a merge la Chisinau pentru ajunge la o intelegere cu omologul sau, Vladimir Voronin si a precizat ca are in vedere sa discute cu autoritatile moldovenesti despre conservarea traditiilor si a limbii materne a romanilor.

Peste doar trei zile, pe 14 ianuarie 2005, presedintele Voronin a afirmat, cu prilejul prezentarii platformei electorale a Partidului Comunist in perspectiva alegerilor din martie, ca parteneriatul strategic cu Rusia si integrarea Republicii Moldova in Europa nu trebuie sa se excluda.

Acesta a precizat ca va transforma Republica Moldova intr-o tara conforma cu standardele europene si ca va consolida relatiile bune cu Romania si cu Ucraina, dar, in acelasi timp, a subliniat necesitatea unor eforturi intense pentru stabilirea unui parteneriat strategic cu Moscova.

In cadrul intalnirii dintre Voronin si Basescu, din 21 ianuarie 2005, presedintele roman a asigurat Republica Moldova ca are un prieten la frontierele ei. "Romania garanteaza ca va fi cel mai puternic avocat in favoarea progresului catre vest si a integrarii Republicii Moldova in structurile europene. Va asiguram ca, acolo, ne vom intalni si vom face parte din marea familie europeana", a spus Basescu.

Acesta a mai precizat ca "Romania se simte legata, prin toate fibrele ei, de Moldova". "Noi suntem hotarati sa tratam Republica Moldova cu tot respectul cu care trebuie sa fie tratat un stat independent si
suveran. Suntem doua state care au fost legate de o istorie de care nu ii este rusine niciuneia din ele si trebuie sa ne regasim din nou, in comun, in Uniunea Europeana", a declarat presedintele roman.

La randul sau, Vladimir Voronin a spus ca, in timpul discutiilor cu omologul sau roman, s-a ajuns la o serie de intelegeri importante pentru dezvoltarea relatiilor bilaterale. "Am ajuns la concluzia ca nu este normal si nu poate fi normal ca doua state vecina sa aiba relatii de atata timp inghetate", a precizat Voronin.

Un nou contact intre cei doi sefi de stat a avut loc la 2 februarie 2006. Traian Basescu l-a informat atunci - intr-o convorbire telefonica - pe omologul sau de la Chisinau ca, in cadrul discutiei pe care a avut-o cu premierul Tony Blair, a prezentat opinia unanim favorabila integrarii europene a Rapublicii Moldova, exprimata de fortele politice de la Chisinau. Basescu l-a asigurat pe Vladimir Voronin ca Romania sustine fara rezerve integrarea Republicii Moldova in UE.

Patru zile mai tarziu, Basescu a declarat, la emisiunea ProVest, ca vizita in Republica Moldova a insemnat o incercare pentru autoritatile de la Bucuresti, tinand cont de relatiile reci dintre cele doua tari. Basescu a spus despre Voronin ca "este un om care a inteles ce are de facut pentru tara lui, pentru Moldova, ca drumul spre Vest este o componenta obligatorie a politicii externe si ca standardele UE trebuie sa inceapa a fi respectate, daca a luat aceasta optiune".

Pe de alta parte, presedintele Voronin s-a pronuntat, pe 9 februarie 2005, pentru implicarea Romaniei in negocierile privind solutionarea problemei transnistrene, alaturi de OSCE, Ucraina si Rusia.

Un nou semnal al dezghetului relatiilor dintre Romania si Republica Moldova a avut loc la 11 februarie 2005, atunci cand Voronin i-a trimis lui Basescu 11.000 de sticle cu vin din cele mai cunoscute crame moldovenesti. Purtatorul de cuvant al Administratiei Prezidentiale, Adriana Saftoiu, a explicat ca gestul presedintelui Republicii Moldova a venit dupa ce a aflat de la presedintele Basescu, cu prilejul vizitei efectuate de acesta la Chisinau, ca la Cotroceni exista o crama, dar ea nu este folosita.

In acelasi timp, analistii, atat de la Bucuresti, cat si de la Chisinau, au remarcat solutia aleasa de Vladimir Voronin, aflat in plina campanie electorala, de reorientare spre UE, vizita lui Traian Basescu avand rolul de a intari, in opinia acestora, o atare orientare.

Mai mult, pe 26 februarie 2005, Voronin a respins formula de solutionare a conflictului transnistrean propusa de Rusia, care prevedea federalizarea Republicii Moldova. Referindu-se la divergentele aparute in relatia cu Rusia, presedintele moldovean a spus ca "nu este vorba despre tensiuni, ci despre o situatie preelectorala. Este un fapt de netagaduit ca anumite forte politice si de alta natura din Moscova ii sprijina pe adversarii nostri".

O noua convorbire telefonica intre Traian Basescu si Vladimir Voronin a avut loc pe 2 martie 2005, in cursul careia cei doi sefi de stat au abordat problema integrarii europene a Republicii Moldova si a Georgiei. Cu acest prilej, cei doi sefi de stat au cazut de acord asupra deschiderii unui program de schimb de experti intre Romania si Moldova in domeniul integrarii europene.

Pe 6 martie 2005, ziua alegerilor parlamentare de la Chisinau, Voronin a acordat un interviu BBC, in care a declarat, referindu-se la relatiile cu Romania, ca aceasta este o "tara vecina, vecinii nu se aleg, sunt de la Dumnezeu si noi suntem obligati sa avem cele mai bune relatii. Noi ne-am inteles cu domnul Basescu, discutand in doi, ca punem punct la discutiile istorico-lingvistice care n-au rost si nici perspectiva, si sa trecem la solutionarea problemelor economice, sociale, bilaterale. Noi cu Romania mergem spre cursul european si ne intalnim la Bruxelles, in Uniunea Europeana".

Pe 16 martie 2005, Traian Basescu l-a informat pe omologul sau de la Chisinau, in cadrul unei convorbiri telefonice, ca a transmis Administratiei Americane necesitatea ca tari precum Republica Moldova, Georgia si Ucraina sa fie sustinute in mod real in procesul de democratizare. Totodata, Basescu a reafirmat respectul si sustinerea Administratiei de la Bucuresti pentru independenta Moldovei.

Voronin a fost reales in functia de presedinte al Republicii Moldova pe 4 aprilie 2005, dupa ce, anterior, Partidul Comunist, pe care il conduce, castigase alegerile parlamentare de la 6 martie 2005. Deoarece a promis ca va apropia Republica Moldova de UE, Voronin a primit si sprijinul PPCD, condus de Iurie Rosca.

Summitul Procesului de Cooperare in Europa de Sud-Est de la 11 mai 2005 a prilejuit prezenta la Bucuresti a presedintelui Voronin. Acesta a declarat, pentru cotidianul Ziua, ca participarea Romaniei la rezolvarea conflictului transnistrean se poate realiza prin acordarea unui sprijin sustinut la nivel international si european.

La randul sau, Traian Basescu a declarat, la incheierea summit-ului, ca
pentru rezolvarea problemei transnistrene sunt necesare solutii de tip european, si nu "surogate" si a adaugat faptul ca Republica Moldova este un stat independent si suveran.

Pe 10 iunie 2005, Legislativul Republicii Moldova a votat in unanimitate o declaratie cu privire la initiativa Ucrainei de reglementare a conflictului transnistrean si a formulat doua apeluri pentru demilitarizarea si democratizarea zonei transnistrene.

Presedintele Romaniei s-a pronuntat acestui aspect cateva zile mai tarziu, pe 14 iunie 2005. Traian Basescu a declarat atunci ca principalele probleme pe care le ridica situatia din Transnistria sunt integritatea teritoriala a Republicii Moldova si productia continua de armament. El a precizat, in cadrul unei intalniri cu studentii romani, ca Vladimir Voronin a procedat foarte corect din punct de vedere politic, deoarece are nevoie de Ucraina.

Ulterior, presedintele roman a acordat, pe 4 iulie 2005, un interviu revistei Gazeta Romaneasca de la Chisinau, in care a precizat, intrebat cum vede relatia viitoare dintre cele doua state: "Eu v-am mai
spus-o: relatia asta nu poate fi decat in interiorul Europei Unite. Asa o vedem noi, cel putin, ca solutie minimala". El s-a exprimat despre Republica Moldova ca fiind un stat "care are o populatie ce este parte a poporului roman".

In replica, Vladimir Voronin a respins, intr-un interviu acordat pentru Europa Libera la 27 iulie 2005, formula presedintelui Romaniei asupra identitatii comune a natiunilor moldoveneasca si romana.

"Aceasta este parerea lui Basescu. Eu vad lucrurile in mod diferit: noi am fost intotdeauna si vom fi mereu moldoveni, iar tara noastra este Republica Moldova", a spus Voronin. Acesta a mai precizat ca cetatenii romani si moldoveni "se vor intalni si vor fi impreuna in comunitatea statelor europene".

Pe 25 august 2005, cei doi sefi de stat au purtat o discutie telefonica referitoare la solutionarea diferendului transnistrean, convenind sa continue informarea reciproca asupra evolutiei situatiei. Aceasta in conditiile in care, pe 22 iulie 2005, deputatii moldoveni au aprobat legea privind statutul special al Transnistriei, propusa de presedintele tarii, Vladimir Voronin.

Proiectul prevede autonomie larga pentru Transnistria, dreptul la secesiune, la intretinerea unei politici externe proprii si la o politie proprie. Ulterior, pe 25 septembrie 2005, Basescu si Voronin s-au intalnit la Iasi, cu acest prilej, presedintele roman sustinand ca "Romania nu concepe Transnistria in afara suveranitatii Republicii Moldova".

Declaratiile celor doi presedinti au marcat o apropiere a celor doua tari, Voronin sustinand chiar ca "mergem cu Romania pana la capat". El a subliniat relatiile bune dintre cele doua tari de cand la conducerea
statului roman se afla Traian Basescu.

La putine zile dupa aceasta intalnire, Moscova a interzis importul de vinuri din Republica Moldova. Constient de posibilele sanctiuni economice pe care le-ar putea impune Rusia, Vladimir Voronin a declarat, pe 4 octombrie 2005, la BBC, ca tara sa este dispusa sa suporte orice privatiuni, cu referire la posibilitatea ca Moscova sa sisteze furnizarea de gaze naturale, fara a ceda integritatea, suveranitatea si independenta acestui stat.

Dupa ce, in cadrul unor interviuri televizate, Voronin l-a criticat pe Basescu pentru afirmatiile acestuia ca in doua tari traieste un singur popor, cei doi s-au intalnit din nou, la Bucuresti, pe 11 decembrie
2005.

Astfel, pe 22 noiembrie 2005, intr-un interviu acordat televiziunii de stat de la Chisinau, Voronin a precizat ca "exista doua state independente. Am cazut de acord cu presedintele Romaniei ca Moldova si
Romania se vor intalni in Uniunea Europeana, in calitate de state independente si suverane".

Mai mult, doua zile mai tarziu, intr-un interviu acordat postului ProTV Chisinau, Voronin a afirmat ca doreste ca un tratat moldo-roman sa fie semnat cat mai repede, dar ca acest document "trebuie sa fie bazat pe principiile acceptate de UE si fiecare parte sa semneze tratatul in limba respectiva".

In cadrul intalnirii din 11 decembrie 2005, tema principala a discutiilor dintre cei doi sefi de stat a privit Transnistria. Traian Basescu a aratat, in cadrul discutiilor, ca, in conflictul transnistrean, punctul de vedere romanesc este acela potrivit caruia "Chisinaul trebuie sa dobandeasca controlul politic asupra intregului teritoriu in conformitate cu Constitutia Republicii Moldova" .

El a declarat ca, in discutia cu Vladimir Voronin, i-a solicitat acestuia ca orice dificultati privind cresterea excesiva a preturilor la gaze si energie cu care s-ar putea confrunta Republica Moldova sa fie anuntate la Bucuresti, Romania fiind gata sa sprijine Chisinaul. La randul sau, Voronin a subliniat ca 2005 a fost unul al progresului si inviorarii relatiilor dintre cele doua tari, in toate domeniile.

Anul 2006 a debutat cu o criza a gazului in relatia dintre Chisinau si Moscova. Astfel, pe 1 ianuarie 2006, autoritatile ruse au decis sistarea livrarilor de gaze naturale catre Chisinau, cele doua state
ajungand la un acord pe aceasta tema pe 17 ianuarie 2006.

Cateva zile mai tarziu, pe 30 ianuarie 2006, Vladimir Voronin a subliniat ca parteneriatul cu Rusia trebuie privit ca o cale de perspectiva, si nu ca un "tribut adus traditiei". In acelasi timp, insa, Voronin a si-a exprimat recunostinta fata de sprijinul acordat de Republicii Moldova de catre Romania in promovarea reformelor economice. in martie 2006, Moscova a impus un embargo asupra importurilor de vin si produse alimentare din Republica Moldova.

Voronin s-a aflat din nou la Bucuresti cu ocazia Forumul Marii Negre pentru Dialog si Parteneriat, care a avut loc pe 5 iunie 2006, la care Rusia a participat doar la nivel de ambasador. Acesta si-a
exprimat nemutumirea ca problema transnistreana nu a fost mentionata in cadrul Forumului si ca in declaratia adoptata de Summit-ul Forumului "se remarca doar in treacat nesolutionarea conflictelor inghetate", fara a se aborda acest subiect in mod transant.

Peste doar o luna, pe 2 iulie 2006, a urmat declaratia presedintelui Traian Basescu ce a inflamat relatiile dintre Romania si Republica Moldova. Seful statului roman a dezvaluit, atunci, in cadrul unei intalniri cu olimpici moldoveni, ca Romania a oferit Republicii Moldova varianta de a intra impreuna in UE.

El a precizat ca "am ramas singura tara, singurul popor inca separat" dupa reintregirea Germaniei si ca, desi "Romania este inca separata in doua tari, unificarea se va face in interiorul Uniunii Europene, si nu
altfel". Basescu a mai anuntat ca, dupa ce va intra in UE, in acord cu Comisia Europeana, Romania va incerca un sistem de vize foarte simplu pentru Republica Moldova.

Presedintele roman a reluat aceste declaratii in cadrul unui interviu aparut in publicatia Gazeta Romaneasca de la Chisinau din 4 iulie 2005. Basescu tinut sa sublinieze la finalul acestui interviu ca relatia viitoare dintre Romania si Republica Moldova nu poate fi decat in interiorul Europei, “cel putin ca solutie minimala".

Declaratiile presedintelui roman au declansat o serie de reactii dure din partea autoritatilor de la Chisinau, aceasta si in conditiile unei abandonari bruste a orientarii pro-Vest de catre Republica Moldova in
favoarea celei pro-ruse. Motivul acestei reorientari l-a constituit santajul economic continuu la care a fost supusa Republica Moldova din partea Moscovei.

Astfel, pe 11 iulie 2006, Voronin a reactionat dur la declaratiile unioniste facute de Basescu. "O perspectiva referitoare la unirea Republicii Moldova cu Romania nu exista nici chiar dupa aderarea
Moldovei la UE. Arhitectii unor asemenea scenarii, oriunde s-ar afla, la Tiraspol sau la Bucuresti, trebuie sa se impace cu faptul ca aceste vise sunt irealizabile pentru totdeauna", a declarat Voronin.

Pe 8 august 2006, Voronin s-a intalnit, la Moscova, cu omologul sau rus Vladimir Putin, discutiile dintre cei doi axandu-se in special, pe langa problema transnistreana, pe reluarea exporturilor de vin
si produse agroalimentare moldovenesti, sistate in martie 2006. Schimbarea radicala a pozitiei Chisinaului fata de Moscova a inceput, practic, de la aceasta vizita a lui Voronin la Moscova, prima dupa o
intrerupere de aproape trei ani si jumatate.

Mai mult, dupa convorbirea purtata cu presedintele Putin la Minsk, cu ocazia summitului CSI din noiembrie 2006, apreciata ca avand un impact pozitiv asupra ansamblului relatiilor bilaterale si asupra solutionarii problemei transnistrene, Vladimir Voronin a declarat ca a dat indicatii sa se actioneze in directia aprofundarii relatiilor cu Federatia Rusa, considerata drept partenerul strategic al Republicii Moldova.

Dupa momentul vizitei de la Moscova, Voronin si-a reluat criticile la adresa Romaniei, sustinand, pe 27 noiembrie 2006, ca Romania vrea sa impinga Republica Moldova in Uniunea Europeana.

Un alt atac al lui Vladimir Voronin la adresa Bucurestiului a avut loc pe 5 decembrie 2006, intr-un interviu acordat unei publicatii online din Chisinau, preluat de agentia rusa Itar-Tass. Voronin a acuzat autoritatile romane ca incearca sa impuna propriile reguli de joc Republicii Moldova. "In 15 ani de independenta, Bucurestiul a incercat sa impuna Moldovei anumite reguli ale jocului, anumite principii.

Daca e sa patrundem in profunzime si sa formulam o definitie corecta, asta se cheama amestec in treburile interne ale unui stat suveran. Moldova nu a cerut niciodata autoritatilor romane sa faca asta", a declarat Voronin.

Traian Basescu a evitat sa raspunda direct declaratiilor omologului sau de la Chisinau, doar seful diplomatiei, Mihai Razvan Ungureanu, ripostand de cateva ori. Ultima data a facut-o pe 13 ianuarie 2007, atunci cand a atacat dur, intr-un interviu acordat postului de radio Vocea Basarabiei, autoritatile din Republica Moldova, pe care le-a acuzat de incercarea de a mistifica intentiile politice ale Romaniei si de interpretari rauvoitoitoare.

Trei zile mai tarziu, pe 16 ianuarie 2007, presedintele roman a avut, la Chisinau, o intrevedere cu Vladimir Voronin. Cei doi presedinti au anuntat, la finalul unei intalniri tete-a-tete, ca in maxim doua saptamani Romania va infiinta doua consulate romanesti temporare pentru a usura acordarea vizelor pentru cetatenii din Republica Moldova. Totodata, urmare a intalnirii celor doi presedinti, vor fi demarate procedurile necesare pentru semnarea unui acord pe problema frontierei.

In 24 ianuarie 2007, de Ziua Unirii, Basescu declara ca obiectivul prioritar al politicii externe romanesti este sprijinirea Republicii Moldova in drumul sau spre UE si ca Romania mai are un rau de sorbit- Prutul -, fara a face referiri explicite la o eventuala unire a celor doua tari. In 24 februarie 2007, Voronin ataca din nou Romania, pentru ca nu recunoaste in juridic etnia moldoveneasca.

Trei zile mai tarziu, ministrul de Externe Mihai-Razvan Ungureanu replica: Romania nu recunoaste existenta unei etnii moldovenesti si nu analizeaza "fanteziile politice" ale liderului de la Chisinau.

In 3 martie 2007, Guvernul de la Chisinau a cerut comunitatii internationale sa-si foloseasca influenta asupra Romaniei, pentru ca Bucurestiul sa nu se mai amestece in treburile Republicii Moldova. Guvernul de la Chisinau a acuzat Bucurestiul de politica duplicitara si amenintari la adresa statalitatii si securitatii nationale a Republicii Moldova.

Guvernul moldovean acuza autoritatile romane ca au exagerat numarul cererilor de acordare a cetateniei romane depuse de moldoveni si califica drept "sfidatoare" propunerea presedintelui Traian Basescu legata de viitorul Centru European de Vize, care sa fie gestionat de Romania.

Chisinaul aducea din nou in discutie "nedorinta" autoritatilor romane de a semna cu Republica Moldova Tratatul politic de baza si Tratatul privind frontiera, pe care o interpreta drept "o confirmare a adevaratelor intentii pe care la urmareste conducerea statului vecin".

Comunicatul guvernului de la Chisinau intervenea la cateva zile dupa ce presedintele Voronin lansase un nou atac la adresa Romaniei, in cadrul unei emisiuni difuzate de televiziunea NIT, cand seful statului moldovean a spus ca Romania acorda in mod fortat cetatenie romana cetatenilor Republicii Moldova. Mai mult decat atat, Voronin a declarat ca in toti cei 15 ani, de la data declararii independentei, Chisinaului
i s-au impus oarecum obligatoriu standardele romanesti.

Comunicatul guvernului moldovean a starnit imediat reactii la Bucuresti, presedintele Comisiei de Politica Externa din Camera Deputatilor, Stefan Glavan, si Adrian Ciocanea, seful Departamentului pentru Afaceri Externe al Guvernului, spunand ca acuzatiile Moldovei, potrivit carora politica de la Bucuresti ameninta securitatea nationala a republicii, sunt nefondate.

La o zi dupa aceste declaratii, in 7 martie, seful diplomatiei moldovene, Andrei Stratan, a spus ca nu mai vede oportunitatea deschiderii celor doua consulate romanesti la Cahul si Balti.

In 23 martie, Voronin isi relua ofensiva, declarand intr-un interviu pentru Reuters ca limba moldoveneasca este mama limbii romane si acuzand din nou autoritatile de la Bucuresti ca ameninta statalitatea tarii sale, prin acordarea cetateniei unui numar mare de moldoveni.

Semn de dezghet, in 26 iunie Tariceanu si Tarlev au convenit organizarea unor sedite comune de guvern, dupa modelul sedintelor de guvern comune ale guvernelor de la Bucuresti si Budapesta.

Premierul roman a reiterat faptul ca Romania "este alaturi" de Republica Moldova in eforturile pe care le face pentru apropierea de UE, va acorda asistenta Moldovei si va oferi inclusiv aquis-ul comunitar tradus in limba romana.

In 17 august, izbucnea scandalul vizelor. Viceministrul de interne moldovean, Valentin Zubic, anunta intr-o conferinta de presa ca un diplomat de rang inalt din cadrul Ambasadei Romaniei la Chisinau este suspectat de coruptie, dupa ce ar fi primit mita pentru a facilita acordarea vizelor cetatenilor moldoveni intr-un timp mai scurt.

Acesta este Alexandru Rus, consilier al ambasadei, seful Sectiei consulare. MAE anunta ca nu a fost informat, dar ca isi deschide propria ancheta. Abia dupa trei zile, MAE primeste o scrisoare a autoritatilor de la Chisinau, dar apreciaza ca elementele prevazute de documentul respectiv nu justifica afirmatiile viceministrului de interne Valentin Zubic referitoare la acte de coruptie ale unui diplomat roman.

In 21 august, Basescu are o reactie dura la adresa Chisinaului, spunand ca Romania va raspunde "extrem de dur" la acuzatiile autoritatilor Republicii Moldova la adresa unui diplomat roman privind acordarea vizelor, indicand ca acestea reprezinta "ultima agresiune orchestrata" de Chisinau si catalogandu-le drept "provocare".

Rus este rechemat in tara "pentru consultari in calitatea sa de responsabil pentru activitatea consulara din cadrul ambasadei", iar dupa cateva zile MAE anunta ca acesta nu se va mai intoarce la post. Ambii sefi de guvern manifesta prudenta in declaratii. Tariceanu spune ca vrea o ancheta proprie, Tarlev evita sa ii dea o replica lui Basescu.

In 13 septembrie, Cioroianu declara ca Rus va face la Bucuresti obiectul unei eventuale declansari a urmaririi penale, in virtutea probelor furnizate de autoritatile moldovene, subliniind insa ca autoritatile moldovene nu au transmis aceste probe. In 20 septembrie, Ministerul Justitiei anunta ca a trimis Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cererea formulata de procurorul general al

Republicii Moldova in legatura cu Alexandru Rus. O zi mai tarziu, purtatorul de cuvant al IICJ anunta ca dosarul lui Rus va fi trimis la DNA, "fiind reclamatii de coruptie, trafic de influenta si abuz in serviciu pe care DNA trebuie sa le verifice".

In 25 septembrie, presedintele Traian Basescu a solicitat Guvernului simplificarea la maximum a procedurii de dobandire a cetateniei romane, pentru ca Bucurestiul are o datorie morala catre moldoveni, lucru privit drept "raspunsul extrem de dur" promis de Basescu in timpul scandalului vizelor.

Pe 12 octombrie se declanseaza o noua criza in relatiile dintre Bucuresti si Chisanau, trei delegatii de oficiali romani care se indreptau catre Republica Moldova, pentru a participa la sarbatorile
orasului Chisinau, fiind oprite in Vama Leuseni si intoarse din drum, cu diverse pretexte. Ministrul de Externe Andrei Stratan afirma ca incidentul nu a fost intentionat, iar cei vinovati vor fi trasi la raspundere si isi exprima regretul pentru politizarea celor intamplate.

In 15 octombrie, Cioroianu anunta la Luxemburg ca Romania nu va ratifica documentele dintre UE si Republica Moldova in care va exista referire la limba moldoveneasca, "o sintagma politica", folosita "dintr-un impuls pur politic" de autoritatile de la Chisinau, cu scopul "inventarii unei identitati".

Problema referirii la "limba moldoveneasca" se afla in atentia MAE de mai multa vreme, partea romana desfasurand demersuri sustinute la nivelul UE pentru eliminarea acestei referinte din documentele comunitare.

In 6 noiembrie, Voronin avertiza intr-un interviu acordat postului de radio Europa Libera ca tensiunile cu Bucurestiul vor persista, daca Romania va continua sa puna la baza relatiilor bilaterale problemele legate de identitatea nationala a statului moldovenesc.

In 12 noiembrie, Voronin revenea cu noi atacuri, mai dure, in Evenimentul Zilei, acuzand Bucurestiul de tendinte imperialiste si de amestec in treburile interne, inclusiv prin finantarea partidelor politice si a presei de la Chisinau.

Guvernul nu a comentat atacul lui Voronin, dar presedintele Comisiei de politica externa din Camera, conservatorul Stefan Glavan, a spus ca acesta interpreteaza "absolut deformat" ideile "generoase" ale politicii externe romanesti.

In 28 noiembrie, ambasadorul roman la Chisinau Filip Teodorescu declara ca Romania este interesata de un Tratat de baza si un Tratat de frontiera cu Republica Moldova, dar nu poate accepta insistenta partii
moldovene de a introduce prevederi si referiri inacceptabile pentru un stat modern european. Diplomatul roman a explicat ca Republica Moldova insista sa se refere la tratatul semnat in 1947, care impunea frontierele din epoca sovietica, intr-un moment in care Romania "era o tara invinsa si ocupata".

In 4 decembrie, Teodorescu este convocat la Ministerul de Externe moldovean pentru a i se atrage atentia asupra comentariilor facute. "Ambasadorului Romaniei i s-a atras atentia asupra comentariilor facute referitor la revizuirea prevederilor Tratatului de Pace intre Puterile Aliate si Asociate cu Romania, semnat la Paris la 10 februarie 1947", potrivit comunicatul MAE de la Chisinau.


Reprezentantului diplomatic al Romaniei i s-a spus ca "potrivit Conventiei de la Viena din 1969 cu privire la dreptul tratatelor si Conventiei ONU din 23 august 1978 privind succesiunea statelor la tratate, tratatele care stabilesc frontierele intre state poarta un caracter nelimitat in timp si nici una din parti, in mod unilateral, nu este in drept sa revizuiasca prevederile lor". Chisinaul asteapta explicatii oficiale cu privire la declaratiile reprezentantului sau diplomatic, mai adauga ministerul.

Oficialii moldoveni de rang inalt nu au dat curs invitatiei Ambasadei Romaniei in Republica Moldova de a participa la receptia oferita vineri seara cu ocazia Zilei nationale a Romaniei. Ministerul de Externe a fost reprezentat la nivel de ministru-adjunct si niciun ministru sau deputat din partea majoritatii comuniste nu a onorat invitatia.

Nu este pentru prima data cand autoritatile comuniste evita sa participe la evenimentele organizate de Ziua nationala a Romaniei. in fiecare an, dupa venirea la putere, in 2001, comunistii nu au participat la receptia oferita de Ambasada romana, desi de obicei sunt prezenti la manifestari similare organizate de reprezentantele diplomatice ale altor state.

In 6 decembrie, Voronin a acuzat Romania de "agresiune permanenta" fata de tara sa si a declarat ca isi va prezenta nemultumirile intr-un mesaj adresat liderilor UE, menit sa puna capat disputei indelungate dintre cei doi vecini. "in urmatoarele zile voi transmite un mesaj presedintilor si premierilor din UE, in care le voi explica situatia dintre un stat membru UE si un stat vecin cu UE", a declarat Voronin jurnalistilor, la Bruxelles.

In 12 decembrie, Chisinaul anunta expluzarea a doi diplomati romani pentru activitati incompatibile cu statutul de diplomat si isi recheama ambasadorul pentru consultari.