Ultimele Stiri (RSS)
Dramele Basarabiei - “limba moldovenească”, promovată cu de-a sila
14.12.2007
“Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine”. (Constituţia Republicii Moldova, Titlul I, art.13/1). “A promova sub orice formă o limbă moldovenească deosebită de limba română este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greşeală naivă, ori o fraudă ştiinţifică; din punct de vedere istoric şi practic, e o absurditate şi o utopie; şi, din punct de vedere politic, e o anulare a identităţii etnice şi culturale a unui popor şi, deci, un act de genocid etnicocultural”. (Eugen Coşeriu, 1921-2002)
Acum câţiva ani, am avut ocazia să particip ca invitat, alături de mai mulţi prieteni din Iaşi, la o aniversare a zilei de naştere a lui Mihai Eminescu organizată la Zaim, raionul Căuşeni, localitatea copilăriei poetului Alexie Mateevici, situată în zona centrală a Basarabiei, în partea dreaptă a Nistrului. Un dascăl din partea locului, ieşit de ani buni la pensie, s-a adresat atunci cu lacrimi în ochi asistenţei, mai ales nouă, celor din România: “Să nu vă miraţi că uneori vorbim stâlcit româneşte. Să vă miraţi că mai vorbim româneşte. Dumneavoastră nu ştiţi ce a fost aici...”.
Ori de câte ori vine vorba despre soarta limbii române în teritoriul dintre Prut şi Nistru sau mai la est, cuvintele tremurânde ale bătrânului dascăl îmi revin automat în minte. De aproape 200 de ani, de când Basarabia a fost ruptă din trupul Moldovei, ruşii şi rusofonii nu au încetat să sape la temelia limbii române, văzută ca un martor incomod şi duşman neînduplecat al justificării şi perpetuării raptului teritorial produs sub oblăduirea unor imperii dispărute demult de pe scena istoriei.
Se inventează o nouă limbă şi un nou popor
La scurt timp după unirea Basarabiei cu Patria mamă, bolşevicii ruşi au creat în stânga Nistrului, la 12 octombrie 1924, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM), în componenţa Ucrainei. De la început, RASSM a devenit laboratorul de experimentare a tezelor bolşevice vizând deznaţionalizarea românilor prin implementarea teoriei moldovenismului, ştergerea memoriei româneşti şi inventarea unei noi limbi şi a unui “nou popor, moldovenesc”, diferit de românii din dreapta Prutului.
În 1926, un grup de intelectuali în frunte cu cel mai cunoscut lingvist al epocii, L.A. Madan, şcolit la Kiev şi promotor al moldovenismului, şi-a început activitatea de elaborare a normelor “limbii moldoveneşti”. Ca bază a “noii” limbi literare a fost luat graiul popular al moldovenilor transnistreni, ucrainizat şi rusificat. L.A. Madan a renunţat la normele gramaticale şi ortografice ale limbii române şi a organizat veritabile campanii în satele româneşti din RASSM şi Ucraina, denumite “mărsul în popor”, pentru a culege cuvinte specifice graiului moldovenesc. El avea să decreteze: “Limba moldoveneascî, în care grăeşti amu norodu moldovnesc, este limbî sînistătătoari, diosăghitî di limba româneascî, şi sî diosăgheşti şî di limba tuturor cărţîlor moldovneşti, tipăriti păn la organizarea RASSM”.
Într-un articol publicat la 24 noiembrie 1926 în oficiosul “Plugarul Roş” din RASSM, L.A. Madan proclamă: “Nu oaminii grăesc după vr’o gramaticî anumitî, dar gramatica s’alcătueşti după vorba oamenilor... Gramatica pentru om, dar nu omul pentru gramaticî”, astfel ca aceasta să fie “cît mai uşoarî şi mai înţăleasî di masîli largi”.
Pornind de la astfel de principii, moldoveniştii au căutat să găsească echivalente “mai pă înţăles” pentru neologisme sau cuvinte prea româneşti, ajungând să “îmbogăţească” fondul lexical al “limbii moldoveneşti” cu arhaisme, traduceri din rusă ori invenţii, precum: dicţionar – cuvântelnic, ghilimele – lăbiuţî, oxigen – aeronăscător, barometru – aeromăsurător, aeroplan – sângurzburător, sufragerie – mâncătorie etc. Cu astfel de caraghioslâcuri, în faţa cărora “pedagogii” lui nenea Iancu ar fi plesnit probabil de invidie, au fost editate un dicţionar (cuvîntelnic) moldovenesc-rus şi rus-moldovenesc. În 1930 s-a început şi întocmirea unui “cuvântelnic academicesc al limbii moldoveneşti”.
În mod oarecum surprinzător, printr-o rezoluţie adoptată la 2 februarie 1932, Biroul Comitetului Regional Moldova al Partidului Comunist (b) din Ucraina aprobă “trecerea RASSM la alfabetul latin” şi editarea clasicilor marxism-leninismului (Marx, Lenin, Stalin) în “limba moldovenească”. Născocirile lingvistice ale grupului Madan sunt respinse, reproşându-se printre altele că nu a introdus în noul vocabular “cuvintele create de revoluţie”, precum “colhoz”, “orânduială colhoznică” sau “Puterea Sovietică”.
NKVD-ul împotriva limbii române
În 1937, o dată cu amplificarea represiunilor politice în URSS, autorităţile sovietice au decis revenirea RASSM la alfabetul chirilic. De această dată, pe lângă organele de partid bolşevice au intrat în acţiune şi structurile poliţiei politice (NKVD), însărcinate să-i depisteze şi pedepsească pe “duşmanii poporului”.
La 7 august 1937, într-o scrisoare informativă adresată tov. Malenkov la CC al PC(b) din toată Uniunea, organizaţia regională de partid din RASSM denunţa faptul că “sectoarele construcţiei culturale şi naţionale s-au dovedit a fi atacate complet de duşmani”. Activitatea subversivă la Editura de Stat, spre exemplu, urmărea să facă literatura moldovenească şi manualele “inaccesibile cititorului de masă şi tineretului studios” prin utilizarea “termenilor de salon şi franţuzismelor românizate”.
Au urmat numeroase arestări, procese politice şi condamnări, deoarece “latiniştii românizatori” trebuiau să plătească pentru activitatea lor. Într-o noapte a anului 1937, întregul colectiv redacţional al ziarului “Moldova Socialistă” (56 de persoane), succesor din 1930 al ziarului “Plugarul Roş”, editat la Tiraspol în grafie latină, a fost arestat, în libertate fiind lăsaţi doar portarii şi femeile de serviciu. Actele de acuzare incriminau apartenenţa la o presupusă organizaţie “naţionalistă” (un termen sub care era reprimat antisovietismul etnicilor români/moldoveni), dar mai ales înscrierea pe o direcţie de “sabotare a limbii prin inundarea ei cu termeni româneşti”.
La 27 februarie 1938, Biroul Comitetului Regional din Moldova al PC(b)U a pus în discuţie hotărârea “Cu privire la trecerea scrisului moldovenesc de la grafia latină la cea rusă”, ajungând la concluzia că “elementele burghezo-naţionaliste, camuflate în diverse instituţii, sub stindardul latinizării grafiei promovau românizarea limbii moldoveneşti”.
În luna mai 1938, conferinţa a XI-a regională de partid Moldova a adoptat o rezoluţie care condamna “duşmanii poporului” deoarece “înlocuiau limba moldovenească cu cea română... pentru a despărţi Moldova sovietică de URSS”. La scurt timp, Comitetul orăşenesc de partid Tiraspol era informat că hotărârea de revenire la alfabetul rus a fost susţinută de CC al PC(b) din Ucraina, în special de către N.S. Hruşciov, “pentru a pune capăt pentru totdeauna cu românizarea”.
Măsurile împotriva limbii române nu s-au limitat la persecutarea promotorilor grafiei latine (în anii 1938-1939, majoritatea funcţionarilor publici, cunoscători ai limbii române, au fost executaţi), ci au luat şi forma unei resurecţii medievale împotriva cărţilor.
În lunile octombrie-decembrie 1938, toată literatura social-economică, artistică şi didactică cu caractere latine a fost confiscată, distrusă şi trecută la “pierderi”sau “maculatură”. Furiei distructive bolşevice nu i-a scăpat nici “literatura editată cu caractere ruseşti în anii 1926-1934, îngunoioşată cu cuvinte româneşti”, precum şi literatura social-economică tipărită în limba română la Moscova.
Românii şi limba română aveau să fie din nou victimele cruntei rusificări şi ale vendetei bolşevice după constituirea, la 2 august 1940, a Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti – RSSM (prin ocuparea Basarabiei de URSS şi “unirea” sa cu RASSM). La 10 februarie 1941, Sovietul Suprem al RSSM adoptă legea “Despre treşerea scrisului moldovenesc la alfavitu rus”, extinzând reglementările din fosta RASSM în întreaga Moldovă Sovietică.
Recuzita terminologiei bolşevice revine. După proclamarea independenţei, Constituţia adoptată în 1994 stipulează că limba de stat a Republicii Moldova este “limba moldovenească în grafie latină”, dar ea nu este respectată pe întregul teritoriu naţional. În Transnistria, regiunea de est (separatistă), sunt decretate trei limbi oficiale: rusă, ucraineană şi moldovenească. Şcolile de “limbă moldovenească” folosesc fără excepţie grafia rusă, blocând astfel accesul generaţiilor actuale de copii şi tineri moldoveni/români la valorile culturii naţionale, amputându-le viitorul şi obligându-le la rusificare continuă ca singură opţiune pentru supravieţuire. Cele câteva şcoli care utilizează grafia latină, în pofida unor presiuni greu de imaginat, sunt înregistrate ca şcoli româneşti, în care româna este considerată limbă străină.
Din păcate, chiar şi în haina grafiei latine, limba română continuă să fie hărţuită şi siluită. În 2003, în plin efort pentru înscrierea Republicii Moldova în circuitul firesc al integrării sale europene, la Chişinău a fost editat Dicţionarul moldovenesc-românesc al lui Vasile Stati. Dicţionar care nu demonstrează deloc existenţa unei limbi moldoveneşti diferită de limba română, ci dimpotrivă.
Scopul politic şi propagandistic este însă evident.
Eugen Coşeriu, autoritate ştiinţifică basarabeană în domeniul lingvisticii, recunoscută la nivel european şi mondial, consideră că “limba moldovenească” nu este decât “o fantomă lingvistică”: “Am povestit de multe ori... că până şi pe Sadoveanu (când a fost la Chişinău) au pretins să-l traducă în limba moldovenească. Se spune că Sadoveanu ar fi răspuns cu rostirea lui moldavă: Auzi, mişăii, sî mă traducî pi mini în limba me!”.
În ultimii ani au fost “recuperaţi” o serie de termeni din recuzita ideologiei staliniste a anilor 1930, prin care “duşmanii poporului” erau identificaţi ca “românizatori”. Un amplu serial – dintre multe altele – publicat în noiembrie şi decembrie 2006 de săptămânalul Comunistul de la Chişinău, oficiosul partidului de guvernământ, intitulat “Cum minoritatea etnică română românizează majoritatea etnică moldovenească”, ne reaminteşte de atmosfera perioadei totalitare dintre cele două războaie mondiale. Dar vremurile par că s-au schimbat. De această dată nu mai este vorba despre subminarea unităţii frăţeşti dintre republicile Marii Uniuni Sovietice. Acum, limba română subminează statalitatea moldovenească.
17 comentarii
Imi vine sa plang de mila fata de noi toti... Vai de capul nostru...
Dosarele Tricolorul
Autorul infamului Dictionar Moldo-Român admite ca limba româna si "limba moldoveneasca" sînt, de fapt, identice! (I)
articol de: Gabriel Teodor Gherasim New York
Autorul infamului Dictionar Moldo-Român admite ca limba româna si "limba moldoveneasca" sînt, de fapt, identice! (I)
Motto: "Incontestabil, forma literara, cea mai elevata a Ťlimbii moldovenestiť, forma culta, prelucrata de scriitori si lingvisti, este identica cu forma literara a limbii românesti".
Vasile Stati
Într-un interviu acordat site-ului www.vremea.net, mascariciul comunist Vasile Stati admite propria sa minciuna în numeroase rînduri. Vasile Stati, reamintim, este infamul autor al fituicii cu pretentii caragialesti numit "Dictionar Moldo-Român" (sic!). Aparut în iulie 2003, într-un tiraj zeflemitor de mic, ca o zvîcnire de "restalinism patriotic" (expresia îmi apartine!), acest "dictionar" a trezit cînd ilaritatea, cînd revolta etnicilor români de pe ambele maluri ale Prutului, cît si consternarea lingvistilor romanisti din toata lumea, cu sprijin numai de la cei pentru care românii înca trebuie împartiti în etnici români si "etnici" moldoveni, adica rusii si trepadusii lor locali. Redam aici unele din declaratiile auto-incriminante ale lui Stati din acest interviu, cu sublinierile de rigoare. Numele ziaristului nu este dezvaluit de editorul "Vremii".
- Sînteti primul care a realizat acest proiect?
- Stati: Înca din 1917 a fost planificata aparitia primului dictionar moldovenesc-românesc, din pacate, din motive politice, acesta nu a aparut. (Nota bene, reamintim: în 1917, comunistii rusi au venit la putere si au inventat o limba noua: "limba moldoveneasca". Alfabetul roman a fost fortat abandonat pentru cel chirilic si intentia "limbii" era de a crea un nou popor, "poporul moldovenesc", care fiind deci "diferit" de cel românesc, ar fi justificat ruperea Basarabiei, Bugeacului si a Nordului Bucovinei din corpul României si ocuparea lor de catre rusi; planul a tinut din 1939 pîna în 1989. Reamintim ca "motivele politice" mentionate de Stati au fost votarea Parlamentului Moldovei, numit "Sfatul Tarii", în mod democratic, în 1918, pentru reunificarea Basarabiei cu Patria-Mama, România. Si în prezent, acest lucru este prezentat de catre trepadusii rusilor la Chisinau drept "ocupatia fascista a României".)
- Ce v-a condus la crearea lui? Într-adevar, este o diferenta atît de mare între limba româna si cea moldoveneasca, încît sa fie vorba de limbi diferite?
- Stati: Atît limba româna, cît si cea moldoveneasca sînt de origine romanica. Incontestabil, forma literara, cea mai elevata a limbii moldovenesti, forma culta, prelucrata de scriitori si lingvisti, este identica cu forma literara a limbii românesti. (N.a.: adica, nu ca spun, dar zic, ca-s una si aceeasi limba prima oara; dar la piata cum se înteleg românii si "moldovenii", cu traducatori academicieni?) Dar, asa cum bine stiti, nu exista nimic perfect identic, cu atît mai mult în sfera spirituala, inclusiv cea lingvistica. Asa cum se deosebeste limba ceha vorbita în nord-vestul tarii de cea din sud, chiar daca exista o singura limba ceha literara (deci ,Stati reafirma a doua oara ca limba "moldoveneasca" este una si aceeasi cu cea româneasca - n.a.), nimeni nu poate contesta faptul ca limba noastra s-a aflat sub influenta diferitilor factori geografici, etnici, culturali si politici (la fel si rusa vorbita înca în Alaska dupa cumpararea regiunii de la rusi de catre americani, acum doua secole, fara ca sa insinueze cineva ca rusii de acolo ar vorbi... alaskiana - n.a..
- Despre ce fel de diferente este vorba între limba româna si cea "moldoveneasca"?
- Stati: Bineînteles, aveti dreptul sa întrebati în ce consta specificul?... Am luat cele 4 volume ale Dictionarului limbii române literare contemporane, aparut în perioada 1955-1957, proiect comun al Universitatilor din Cluj si Bucuresti. (De ce anume din acei ani? Pentru cei mai putin avizati, în acea perioada oamenii supravietuiau si mureau într-un stalinism feroce în România, iar peste tot avea loc falsificarea întregii esente românesti; de la "dictionare" la "istorie", totul era rusificat si manipulat de catre trepadusii Armatei Rosii criminale din România. Ca o ilustratie, în acea perioada Brasovul devenise peste noapte... orasul Stalin - n.a.). Acolo, practic, la fiecare pagina gasiti în paranteza de doua-trei ori "mold.", adica prescurtarea pentru limba moldoveneasca. (abreviatia "mold." se referea la regionalismul unei limbi, NU la alta limba - n.a.). Subliniez ca este vorba de o lucrare stiintifica româneasca, creata de lingvisti români. Am folosit, pe cît ne-a permis volumul, bogatia surprinzatoare de cuvinte/ forme localizate si caracterizate "Mold.", "Bucov.", Trans.".
- Deci, baza dictionarului dumneavoastra o constituie publicatiile deja existente?
- Stati: Da. Eu nu sînt un asa primitiv, cum îsi închipuie marii nostri prieteni români. Eu stiu ce-au scris ei, stiu ce-au scris ai nostri si ce-au scris rusii. Citesc literatura de specialitate... Nu va place? Faceti-va un alt dictionar! (Pe cînd un "dictionar olteano-banateano-transilvaneano-dobrogeano - s.a., ca sa deveniti, conform acestei afirmatii, un..."poliglot" român? - n.a.)
- Si opera scriitorilor moldoveni? Nu v-ati inspirat si din limba lor?
- Stati: Ba da, colectiile de clasici ai literaturii moldovenesti constituie o alta sursa a dictionarului meu, nu mai putin importanta. Stiti ca în anul 1862 o parte a Moldovei de dincolo de Prut, aceea dintre Carpati si Rîul Prut - în timp ce o alta parte, de nord, devenita parte componenta a Imperiului Austro-Ungar -, a fost alipita Valahiei. Iar marii clasici moldoveni Mihail Eminescu (marele poet a spus: "Sîntem Români si Punctum" si a scris enorm asupra drepturilor românilor din Basarabia, ocupati de rusi - n.a.), Ion Creanga, Costache Negruzzi si Vasile Alecsandri, cei care au pus bazele viitoarei limbi literare comune, cu totii s-au nascut în Moldova! Si toti au fost purtatori ai limbii moldovenesti, în al carei mediu au crescut. Desi au scris în componenta României, limba li s-a format în copilarie. (A treia oara cînd Stati admite ca "moldoveneasca" dumnealui si româna sînt identice, din moment ce nici unul din acesti iluminati n-a avut nevoie de "dictionare" pentru a-si învata limba româna "straina" - n.a.). Nu vreau sa pun la îndoiala... forma comuna a limbii literare nationale moldovenesti si a limbii nationale românesti, aceasta ar fi o prostie. (A patra oara cînd Stati admite ca limba "moldoveneasca" si cea româneasca sînt una si aceeasi - n.a.)
- Mi se pare ca ne tot învîrtim în jurul aceluiasi lucru. Puteti preciza înca o data relatia dintre limba româna si "limba moldoveneasca"? Este "limba moldoveneasca" un dialect al limbii literare române, sau este vorba de o limba de sine statatoare? Tot nu mi-e clar...
- Stati: ...Domnule ziarist, dati-ne, în sfîrsit, dreptul sa ne numim cum vrem. (La fel si un nebun se poate crede Napoleon, asta nu înseamna însa ca si trebuie sa scrie un dictionar al "limbii corsicane" - n.a.) Se stie bine ca una din problemele nelamurite, dintre cele mai controversate din lingvistica, este relatia dintre limba si dialect. Nimeni nu stie cum e; o scoala crede una, alta scoala altceva, iar a treia interpreteaza altfel. Nu sînt criterii. Si cred ca nu vor fi niciodata. (În realitate, conform marelui Constantin Noica, limba româna are dialecte ale aceleiasi limbi românesti la aromâni-vlahi-megleno si istro-români, pe cînd românii dintre Nistru si Tisa vorbesc cu graiuri; graiurile sînt numai inflexii fine regionale ale aceleiasi limbi, cu specificitatile locale, care însa sînt asa de minore încît nici macar dialecte nu se pot chema, daramite limbi de sine statatoare - n.a.)
- Dupa parerea dumneavoastra, nu este bine sa se utilizeze cuvîntul "dialect" pentru limba moldoveneasca?
- Stati: Este extrem de incorect... Sîrbii si croatii au vrut sa-si numeasca limba sîrbo-croata, si doar nu demult au început sa le separe: sîrba si croata. Este vorba de o atitudine pur politica. (În realitate, sîrba este croata scrisa cu alfabet chirilic, iar croata este sîrba scrisa cu alfabet latinesc; deci, folosind acelasi exemplu, cînd "moldoveneasca" a revenit la alfabetul latinesc în 1989, nici macar ca aspect vizual n-a mai fost limba "diferita" de limba româna; într-adevar, "moldoveneasca" este o inventie pur politica - n.a.)
- Dar putem enumera o serie de alte cazuri, de exemplu Austria, unde nu putem spune ca se utilizeaza limba austriaca...
- Stati: Excelent! Înteleg, mai este si Elvetia... (Elvetia are patru limbi oficiale, dintre care nici una nu se auto-intituleaza... "elvetiana" - n.a.) Este treaba mea si dreptul meu ca moldovean... ca sa ne denumim limba asa cum vrem. Nimeni nu are dreptul sa-mi impuna cum sa-mi numesc limba. (Nota bene: vezi exemplul cu nebunul care se crede Napoleon si vrea sa faca dictionarul "limbii" corsicane! - n.a.) Este doar dreptul meu, exclusiv. Bineînteles ca toate problemele de gramatica, declinare, conjugare, derivare, prefixe, sufixe s.a., sînt comune cu cele din limba româna, nimeni nu se îndoieste de asta. (Iata o a cincea marturisire a inventivului trepadus al rusilor ca româna si "moldoveneasca" sînt una si aceeasi limba - n.a.)
- Cum a fost primit dictionarul dumneavoastra în România si în Moldova?
- Stati: ...Românii au scris atîtea murdarii despre dictionarul meu (bine zis: într-adevar, "dictionarul" lui, nu al etnicilor români din Basarabia, ai caror bunici si parinti deportati si omorîti de rusi acesta si sînt discreditati prin fituica sa - n.a.), atît l-au jignit, înainte de a-l vedea. Nici nu mai am pofta sa reactionez la asta...Vreau doar sa amintesc ca, în Moldova, Institutul Lingvistic si al Literaturii, al Academiei de Stiinte si Uniunea Scriitorilor, saptamînalul "Literatura si Arta" si toti au facut un asa scandal, ca si azi ma mai dor urechile.
- Dumneavoastra ati lasat sa se înteleaga într-un fel, dar pe mine înca ma mai intereseaza o problema geografica. În România este o regiune care se numeste Moldova. Oamenii care traiesc acolo folosesc o limba vorbita si de locuitorii Republicii Moldova, sau folosesc un dialect al limbii românesti?
- Stati: ... Si moldovenii dintre Carpati si Prut vorbesc moldoveneste. Limba lor uzuala are acelasi caracter lexicografic si fonetic ca la noi. (Saracul de el, de aia NU ne trebuie "dictionare" cînd mergem sa vedem mînastirile din Bucovina - n.a.)
- Are si limba moldoveneasca dialectele sale?
- Stati: Sigur ca da! Unul este la nord-vest, în regiunea Cernauti, altul în judetul Rîbnita, dincolo de Nistru, acolo folosesc "si" pentru "ce". În sud-vestul Moldovei, în raionul Vulcanesti, avem cîteva trasaturi ale limbii valahe, acolo spun "ci". Uzual, moldovenii pronunta fonetic "si" pentru "ce". (Va urma)
SURSA : WWW.ZIARULTRICOLORUL.RO
Ce DACII nu stiau de vreme(starea fizica a atmosferii)? stii cum ziceau in LATINA? TEMPESTA ii zicea. In fine vezi pe: WWW.EMAIL.RO, adresa referat, parola referat
Ieseam astazi de la metrou si mi s-a intamplat sa prind cateva franturi de fraza: "moldoveni jegosi veniti din fundul lor de tara. Ce naiba cauta aici?". Cred ca nu mai e necesar sa va spun cum m-am simtit... Ma doare ca, desi nu ma deosebesc cu nimic de moldovenii din Romania( ma refer la accent), sunt totusi perceputa altfel. Ma intreb cand va veni schimbarea...
Ma asta ne vinde rusilor ne scuipa in cap si noi zicem ca ploua....
crezi ca e normal
si daca toti au gandi ca tine
inseamna ca rusii vor profita de noi ne vor utiliza pana identitatea noastra nu va mai fi
ce nu e clar oare....
Voronica sa-si cate de viata lui
vrea a fie rus sa plece in Moscova
Noi suntem ROMANI
Pe mine nu ma interreseaza Europa ca asta e alta ispita mai ales pe plan moral
dar ma intereseaza Patria Mama atat si valorile noastre de pretutindeni
ast e ce conteaza si radacina noastra
traditia noastra....
Asa ca JOS VORONISMUL SI COMUNISMUL ATEU care i-a ingropat pe bunicii nostri in Siberia si a organizat foametea in tara noastra
cat masacru au mai facut
ne-au deznationalizat
si acum se trezeste un voronica sa comenteze
Ma
sa comenteze lui Putin nu noua
tradatori de neam si hoti in ziua mare
poporul moare de foame
oamenii sunt in criza de tot felul
si lucreaza ca slugi la europeni
pt o bucata de paine
oare asta nu spune nimic
si voronica in loc sa faca ceva
se cearta pt limba
unde s-o mai vazut o tampenie ca asta
ce a facut el pt tara
de aproape 8 ani
tradatorul ce-i el
se stinge neamul nostru si noi tot orbi suntem
suntem incconjurati de tradatori incapend cu voronica si terminand cu rosca
poate Chirtoaca mai da o speranta
asa ca Fratilor votati-l pe Chirtoaca in continuare
![[Valid RSS]](/img/icons/valid-rss.png "Validate my RSS feed"){kind=icon}
RM-tara tuturor posibilitatilor