Dilema strategiilor -o nouă provocare aruncată statului român

20.12.2007

Câțiva pretinși intelectuali ( cu veleități de mari analiști politici, publiciști, antropologi și filozofi) zădără spațiul public prin lansarea de reproșuri adresate statului român. Reproșurile constau în faptul că statul român nu posedă o strategie bine închegată față de R. Moldova.

Am sesizat că tinerii intelectuali care cer să fie fluturată strategia provin de la Chișinău, iar mesajul prinde contur în sânul comunităților intelectuale. Inclusiv, în paginile publicației puterii de la Chișinău-”Moldova Suverană”(?!).

La prima vedere, cerința ”cu strategia” pare să fie nevinovată, dar este, într-adevăr, așa?

Strategia românească solicitată ba de tânăra analistă Liliana Vițu pe la TVR-1 sau de filozoful Vasile Ernu care semnează un material pe portalul hotnews.ro răzbat tot mai insistent în cercurile ostile României.

Pe parcursul existenței R. Moldova statul român a tot elaborat proiecte: strategia celor două state românești, strategia statului român complementar, strategia uniunii interstatale, strategia avocatului natural și strategiile pot continua.

României i se aduc iarăși reproșuri și, anume, într-un moment delicat, de sporire a unor tensiuni artificiale create de puterea comunistă de la Chișinău.

Și de această dată se face vinovată România!

Eu doar mă întreb dacă are R.Moldova la rându-i o strategie elaborată față de România? Pentru că degeaba își elaborează România o strategie dacă nu există o reciprocitate relațională.

Că unii ar vrea să-și facă nume, sau o nouă afacere intelectuală este un alt subiect la care vom reveni.

În momentul de față România și are o strategie bine închegată în vederea ”bunei vecinătăți” și care este în corespondență cu strategia europeană față de R. Moldova.

Într- o situație de conflict între două state nu poți pretinde sa te comporți ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. R. Moldova era considerată a fi, până nu demult, într-o tabără politică cu cei din Vest. Ea a început ași dezamăgi propria tabără, ceea ce înseamnă că riscă propria distrugere.

”Bâzza” băgată de Școala Superioară Antropologică a lui Mark Tcaciuk de la Chișinău pe filiera SAR se cheamă moldoveanul Vasile Ernu, care a lansat ”strategia -Născut în URSS” și care își revendică cultura antropologică sovietică. Vasile Ernu este un ”nostalgic al comunismului”și un literat de soiul pesonajului lui Ilf și Petrov- Ostap Bender, pentru care are o venerație recunoscută.

”Ostap-ul rusesc” avea un vis în viața sa,-să se îmbogățească,- era veșnic în căutarea ”milionului pierdut”. El elabora ”strategii” de acumulare de capital.

Antropologia prezidințială moldoveanscă bagă ”zâza”, chiar de la București pe filiera ”asociată” a SAR-ului(Societatea Academică Română).

Eu, unul, am prins schema ”pisicii decedate aruncate în curtea vecinului” și observ că ”stuful” filozofic își creionează abordări alternative. Bursa speculațiilor moldo-sovietice când simte că a greșit și se depreciază calitatea ”produsului” moldovenesc,- redescoperă lipsa de strategie românească(?!)

Manipularea corect plasată în spațiul informațional din România, în stil post-modernist și filozofico- antropologic, excutată de www.nascutinurss.ro, adică de Vasile Ernu, probabil, la sugestia interesaților în lansarea de strategii reflexive ale studiului ”soldului” intelectual curent, a fost rapid acceptată și accesată de unii așa-ziși ”pășuniștii” care nu au întrezărit vreo ”capsulă cu otravă”.

Materialul ”Dicționarul moldo-român al politicii externe” scris de Vasile Ernu și care vrea să dea lecții de istorie a diplomației moderne Ambasadorului României Filip Teodorescu reprezintă reacția ”undergroundului neosovietic” localizat la București.

Tratatul de la Paris reprezintă consecința unei nedreptăți istorice făcute statului român și anexa la Pactul Molotov-Ribbentropp! Nici aranjamentele de laYalta și nici cele de la Malta nu sunt bătute în cuie, mite un tratat. Abordarea filozofului moldovean în limbajul său diplomatic poate fi considerată nu ”urechistă”, ci ”ernistă”( iernistă, eronistă-n.a.).

În ceea ce privește ”diplomatul maghiar care se află în România, se duce la Târgu Mureș sau Cluj și declară că nu recunoaște Tratatul de pace de la Paris din 1947 - tratatul care a stabilit granițele după cel de-al II-lea Război Mondial - și că trupele maghiare alături de Hitler au eliberat Ardealul de Nord”- el/ei a//au existat, iar dl. V. Ernu știe bine(mai ales că este un mai mult decât apropiat pentru unii senatori UDMR) .

Consider că tânărul literat basarabean, nostalgic a vremurilor proletcultiste, a dorit să șocheze printr-o declarație istorico-literată ”urechistă” comunitatea informațională de pe ambele Prutului, totodată, aducând puerile argumente a actului diplomatic moldovenesc în relațiile cu România.

În context, cred că apariția articolului de ”dicționar” scris de un împătimit al culturii ruse și sovietice, vrea să convingă opinia publică că basarabenii sunt, în mare parte, slavofili. Inclusiv cei strecurați și la București. O ipoteză deja lansată de scribii ”transvestiți” ai puterii, aciuați în paginile ”M.S.”! Dar, în acest moment, România are o conducere atentă și pricepută, de aceea mica provocațiune ”ostepistă”nu va fi luată în considerație!