Descriptio Moldaviae Reloaded...

Argument

Ştim că în pofida celor peste 15 ani împliniţi de la intrarea (sau ieşirea) în lumea liberă a ambelor ţări, lacunele în ceea ce priveşte cunoaşterea reciprocă sunt mari. Pentru multă lume de aici, din România, noi, cei veniţi de dincolo, de după cortina de fier, de peste Prut, suntem priviţi ca nişte oameni din altă lume, de pe altă planetă (“Planeta Moldova”, mă rog), care gândesc altfel, procedează altfel, vorbesc altfel decât se obişnuieşte pe aici. Şocul cultural, problemele de adaptare şi adaptabilitate se resimt din ambele părţi. O simt şi basarabenii veniţi în România, o simte şi România care a devenit pentru mulţi dintre ei o a doua casă.

Ştim totodată că Republica Moldova înseamnă mult mai mult decât se vede şi decât pare. Dincolo de impresiile pe care orice om din România le are despre ţara noastră (culese mai mult în urma observaţiilor şi contactelor cu câţiva basarabeni sau, în general, create în baza câtorva ştiri răzleţe, dintre care cele mai multe o prezintă doar prin prisma evoluţiilor politice) Republica Moldova ascunde încă multe calităţi, care o plasează în rândul celor mai originale şi polivalente culturi din Europa, demonstrează o rezistenţă de invidiat în plan economic, dă dovadă de multe ori de un tradiţionalism încăpăţânat, acolo unde mulţi n-ar vedea nici un rost în a susţine vreo tradiţie şi rămâne pentru mulţi dintre noi, cei împrăştiaţi în lume, o vatră, un cuib spre care întotdeauna ne întoarcem cu drag, o continuă sursă de dor, speranţă şi chiar optimism.

Din păcate, secolul asta grăbit nu ne lasă prea mult timp nici pentru noi înşine, darămite pentru alţii. V-aş propune totuşi să vă faceţi rost de câteva clipe libere pentru a citi şi a reflecta asupra a ceea ce se numeşte astăzi Republica Moldova. De ce? Pentru că aşa, poate, aţi putea să vă înţelegeţi mai bine pe voi înşivă, să vă vedeţi dintr-o parte, pentru că, în fond, suntem acelaşi popor şi, vorba poetului: “avem cu toţii grupa de sânge-a munţilor Carpaţi/ Şi-aceeaşi dramă-n sfâşierea roţii…” Veţi putea poate să vă daţi seama de unele rosturi ale noastre ca popor, în aceste timpuri în care diferenţele etnice tind să fie şterse, contopite sau compromise, în care lipsa unei identităţi începe să se transforme ea însăşi într-o identitate, cea a omului modern aflat “sub vremi”, prins în vârtelniţa globalizării. Şi, cu toate că globalizarea capătă proporţii din ce în ce mai mari, contribuind la transformarea lumii într-un sat mondial, în care informaţiile circulă ca între vecini, simţim că transformarea asta se face totuşi pe mai multe mahalale nu şi pe tot cuprinsul satului. Cu regret constatăm că de multe, ba chiar de foarte multe ori România şi Republica Moldova se pomenesc în mahalale diferite. Astfel, în multe cazuri zvonurile sau închipuirile unora despre ceilalţi iau locul informaţiilor veridice, practicile rurale în acest sens luând într-adevăr proporţii globale.

În fine, ca să nu mai lungim vorba, ne-am propus să vă povestim cât mai multe despre ţara noastră, să o descriem aşa cu ştim şi putem noi, să vă ajutăm să o redescoperiţi. Şi ce alt exemplu mai bun se poate urma aici, decât cel al ilustrului Cantemir, care acum aproape 300 de ani a compus “Descrierea Moldovei”. Astăzi, credem noi, mai este loc şi pentru o nouă descriere şi pentru noi cititori ai acesteia. Sperăm ca aceste povestiri să vă trezească interesul, să vă intrige şi poate să vă facă să doriţi o apropiere mai strânsă de noi, cei care, vorba preşedintelui, “am plecat fără voia noastră” din sânul Ţării.

***

Citisem acum câteva luni într-o ediţie internet a unui cotidian bucureştean un articol despre Republica Moldova. O propoziţie mi-a sărit în ochi şi m-a făcut să mă conving o dată-n plus, că se cunosc prea puţine lucruri despre noi. Propoziţia arăta aproximativ în felul următor (citez din memorie): “În perioada sovietică Transnistria era partea cea mai industrializată a Basarabiei”. Dacă aş parafraza propoziţia cu alte exemple, veţi putea să înţelegeţi mai lesne unde s-a strecurat greşeala. Ce aţi spune dacă aţi citi că “în perioada comunistă, Banatul era partea cea mai industrializată a Olteniei”? Fără comentarii… Şi iată că a apărut şi un pretext pentru a scrie acel prim capitol care ca şi la Cantemir se va numi:

Despre numele cel vechi şi cel de acum al Moldovei

va urma...