Cazul vizelor: Chisinaul refuza din nou implicarea Bucurestiului

In timp ce presedintele Traian Basescu pledeaza in Parlamentul European cauza Republicii Moldova, autoritatile de la Chisinau incearca sa scape de atractia irezistibila pe care Romånia o exercita asupra cetatenilor basarabeni. Comunistii de la Chisinau folosesc orice ocazie pentru a umili Romånia si refuza sistematic måna pe care Bucurestiul le-o intinde. Tonul il da, constant, presedintele Vladimir Voronin, potrivit caruia Republica Moldova nu are nevoie de „frati mai mari“, care sa o urce „in trenul pentru Europa“. In acord cu declaratiile presedintelui actioneaza si diplomatia de la Chisinau. Ultimul demers apartine lui Andrei Stratan, ministrul moldovean al afacerilor externe si al integrarii europene, care, dupa ce a preferat Bucurestiului, sprijinul Sofiei, se declara surprins de propunerea Romåniei de a coordona Centrul Comun de eliberare a vizelor.

„Pare straniu ca autoritatile romane nu au binevoit sa consulte opinia autoritatilor din Republica Moldova, cu atat mai mult ca raspunsul ar fi fost negativ, avand in vedere ca, din august 2006, autoritatile moldovenesti conlucreaza eficient cu autoritatile maghiare in vederea deschiderii Centrului de eliberare a vizelor. Nu este clara logica lansarii unor astfel de propuneri“, a precizat, ieri, Ministerul de Externe de la Chisinau. Reactia MAE de la Chisinau vine dupa ce Ministerul roman de Interne a propus Consiliului Justitiei si Afacerilor Europene ca Romania sa coordoneze centrul pentru vize.

Situatia nou-creata nu-i descurajeaza pe basarabenii care continua sa creada ca peste Prut este „salvarea“. Intr-una dintre ultimele sale declaratii, Traian Basescu afirma ca la ambasada Romaniei de la Chisinau exista 1,5 milioane de cereri pentru acordarea cetateniei romane. Declaratia presedintelui romån a fost intarita de cotidianul rus „Nezavimisia Gazeta“, care vorbea despre pierderea statalitatii Republicii Moldova, in conditiile in care numarul de cetateni romani il va depasi pe cel al cetatenilor moldoveni.

Un joc perdant

Politicienii din opozitie califica pozitia guvernului de la Chisinau ca fiind una perdanta. „A spune ca vrei in Uniunea Europeana, fara sa primesti sprijinul Romaniei inseamna o anulare“, declara Dorin Chirtoaca, vicepresedintele Partidului Liberal acuzand politica duplicitara a guvernului de la Chisinau. Oleg Serebrian, presedintele Partidului Social-Liberal, a afirmat ca pentru apropierea Republicii Moldova de UE, Chisinaul are nevoie de sprijinul mai multor tari membre ale Uniunii. „Demersul ministrului Stratan nu e unul nefiresc sau lipsit de logica. E bine ca Republica Moldova sa-si asigure sprijinul mai multor tari din zona si in primul rand al Romaniei, tara care e interesata nu doar din considerente politice sau economice sa sprijine apropierea Basarabiei de UE. Din pacate insa, puterea actuala s-a aratat destul de rezervata fata de ofertele Bucurestiului in acest sens“, a precizat liderul PSL.

Cronica unui «conflict inghetat»

Desi aderarea Romaniei la UE ar fi trebuit sa fie „biletul de intrare in Europa“ pentru Republica Moldova, Chisinaul nu s-a grabit sa curteze Bucurestiul. Optiunea nu a provocat, insa, reactii negative la Bucuresti. Mihai-Razvan Ungureanu, ministrul demisionar de externe, afirma ca Republica Moldova a fost indemnata „sa ceara sprijin si in alte tari, deoarece numai ajutorul Romaniei nu este suficient“. Ajutorul cerut de Republica Moldova la Sofia vine insa pe fondul unor relatii tensionate intre Romania si puterea de la Chisinau. Primul semn a aparut in momentul in care presedintele Voronin a refuzat invitatia la Sommet-ul Francofoniei. Apogeul tensiunilor a fost atins in decembrie anul trecut, dupa un interviu al Ion Caramitru. Autoritatile de la Chisinau au acuzat apoi Romania de amestec in afacerile interne ale Republicii Moldova. Vizita-fulger efectuata de presedintele Traian Basescu in luna ianuarie la Chisinau ar fi trebuit sa puna lucrurile pe fagasul normal. Autoritatile de la Chisinau nu se dau insa batute: continua discursul antiromaneasc in spiritul propagandei staliniste din anii ’30.