Cine va profita cel mai mult de pe urma implementării comerţului asimetric cu Uniunea Europeană?

12.01.2008

Începutul anului 2008 oferă multe speranţe Guvernului de la Chişinău în vederea îmbunătăţirii situaţiei economice, în special, pe dimensiunea comercială. Motivul acestor speranţe este marea probabilitate de acordare Republicii Moldova de către Uniunea Europeană a preferinţelor comerciale autonome (comerţul asimetric, fără taxe vamale la export).

Ce oferă comerţul asimetric?

Începutul promiţător în acest sens a fost pus pe data de 14 noiembrie 2007, când Comisia Europeană a aprobat preventiv preferinţele comerciale autonome pentru republica din partea stângă a Prutului. Detaliile acordului, printre care categoriile de mărfuri care vor fi incluse în acest regim, au fost transmise ţărilor membre ale Uniunii Europene spre avizare, urmând ca, în timpul apropiat, să aflăm decizia finală. Trebuie să recunoaştem, un aviz favorabil în acest sens ar fi, cel puţin, din punct de vedere diplomatic, o mare victorie a Chişinăului în raporturile sale cu comunitatea europeană. În primul rând, din cauză că denotă o creştere a încrederii cancelariilor europene faţă de intenţiile Chişinăului oficial (Republica Moldova este singura ţară din CSI care se bucură de astfel de preferinţe), iar în al doilea rând, pentru că, într-adevăr, oferă agenţilor economici locali să-şi vândă marfa pe piaţa europeană fără a achita taxe vamale. Trebuie de precizat că în lista pentru comerţul asimetric se regăsesc circa 12 mii de poziţii tarifare, deşi în cazul unora ar putea fi stabilite anumite plafoane, în special, la produse care ar putea face concurenţă celor produse în Uniunea Europeană. Acest fapt însă, nu este cea mai mare problemă pentru moment.

Avem ce exporta?

Pentru a ne bucura, de rând cu oficialii moldoveni, trebuie să vedem mai întâi cum va putea valorifica Republica Moldova oportunităţile pe care i le oferă comerţul asimetric cu Uniunea Europeană. La acest capitol apar cele mai mari probleme. Comerţul asimetric este ca o mană cerească pentru ţările care produc în exces şi au ce exporta. Or, Republica Moldova porneşte cu un mare handicap la acest capitol.

Potrivit celor mai proaspete date oficiale, în 11 luni ale anului trecut, întreprinderile industriale din Republica Moldova au produs producţie în valoare de 23 miliarde 671,42 milioane de lei. Raportat la indicele volumului producţiei industriale din aceeaşi perioadă a anului 2006, volumul din 2007 este cu circa 2 la sută mai mic. Declinul industriei din Republica Moldova s-a accentuat în penultima lună a anului 2007, când volumul producţiei industriale a fost cu peste 10 la sută mai mic faţă de cel înregistrat în luna noiembrie a anului 2006.

În special, diminuarea volumului producţiei industriale a fost determinată de reducerea producţiei la întreprinderile de fabricare a zahărului - cu 52 la sută (domeniu ce deţine 2,9 la sută în structura producţiei industriale), de fabricare a vinului - cu 30,7 la sută (determinând reducerea cu 3 la sută a volumului general al producţiei industriale). Aceste produse însă, fac parte din mărfurile pentru care Uniunea Europeană preconizează să instituie limite, dacă va fi acceptat comerţul asimetric. Deci, chiar dacă ar fi fost fabricată în cantităţi mai mari, producţia cu cea mai mare pondere în industrie nu poate să facă diferenţa în cazul aplicării preferinţelor comerciale autonome.

O altă mare problemă a Chişinăului, când vine vorba de dezvoltarea comerţului, este lipsa infrastructurii. Clasamentul întocmit recent de World Economic Forum plasează Moldova în coada ţărilor cu cele mai bune drumuri. Mai proaste sunt doar drumurile din statul african Chad, în timp ce alte ţări africane subdezvoltate, precum Angola, Camerun şi Mauritania, stau mult mai bine la acest capitol.

Braţele de muncă ieftine - singurul produs competitiv al Republicii Moldova

Prin obţinerea preferinţelor comerciale autonome, Guvernul de la Chişinău speră să amelioreze balanţa comercială, care a ajuns într-un punct critic, bătând toate recordurile de până acum. Statisticile arată că Moldova trăieşte din importuri. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în 11 luni ale anului trecut a fost de doar 37,1 la sută, faţă de 39,4 la sută, în ianuarie-noiembrie 2006. Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea, în ianuarie-noiembrie 2007, a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de peste 2 miliarde USD, nivel ce depăşeşte cu 628 milioane USD (+43,8 la sută) nivelul înregistrat în perioada similară a anului 2006. Aceasta este o realitate obiectivă, care este o consecinţă a unui export mai vechi - cel al braţelor de muncă. Migranţii sunt singurul produs de export competitiv al Republicii Moldova. Migranţii ajută economia moldovenească să supravieţuiască în condiţiile unui deficit astronomic al balanţei comerciale. Tot migranţii sunt cei care, deşi fără voia lor, încurajează reducerea productivităţii industriale. Aceeaşi categorie de cetăţeni pribegi arată cât de ineficientă este actuala guvernare, cu tot cu "stabilitatea" cu care ne fericeşte. Deoarece toate în lumea sta au o limită, şi remitenţele moldovenilor, aflaţi mai mult în robie, şi-au epuizat calităţile magice, relansarea exporturilor devenind imperioasă pentru economia moldovenească.

S-ar putea ca cele care o să profite cel mai mult de pe urma preferinţelor comerciale autonome să fie firmele transnistrene, care se vor înregistra la autorităţile de resort ale Republicii Moldova. Această regiune secesionistă a Republicii Moldova, deşi trăieşte în sărăcie lucie, produce mult mai mult decât consumă. Numai în 11 luni ale anului trecut, volumul mărfurilor exportate din regiune a constituit 7 miliarde 214 milioane de lei, în timp ce valoarea importurilor a fost de 1 miliard 244,5 milioane de lei. Volumul mărfurilor exportate din Transnistria în 11 luni ale anului 2007 s-a majorat cu 66,7 la sută faţă de perioada respectivă a anului 2006. Astfel, de pe urma victoriei diplomatice a Chişinăului va profita regimul anticonstituţional de la Tiraspol.