Turul doi al alegerilor din Găgăuzia

Duminică în regiunea autononă Găgăuzia are loc turul al doilea al alegerilor pentru postul de başcan - guvernator.

Pe buletinul de vot se află numele lui Mihail Formuzal, primar de Ceadîr Lunga şi cel al lui Nicolae Dudoglo, primarul Comratului, oraş reşedinţă de regiune.

Mihail Formuzal a obţinut aproape 34 la sută în turul 1, faţă de 31 la sută cât a obţinut Nicolae Dudoglo.

Başcanul în funcţie, Gheorghe Tabunşcik, a fost eliminat, clasându-se cu 24 la sută pe locul trei, locul patru revenindu-i lui Alexandr Stoianoglo, adjunctul procurorului general al Republicii Moldova, cu zece la sută din sufragii.

Mihail Formuzal este văzut ca un candidat mai radical, fiind sprijinit de alianţa partidelor pro-ruseşti Ravnopravie-Patria-Rodina, el fiind un adversar declarat al preşedintelui Vladimir Voronin şi al Partidului Comuniştilor, aflat la guvernare la Chişinău.

O confruntare între luptători

Ambii au caracter de luptător - Mihail Formuzal, de exemplu, a făcut şi carieră militară, înainte de cea politică, având gradul de maior, în timp ce Nicolai Dudoglo, mai tânăr cu şase ani, a fost în trecut şi antrenor de lupte libere.

Programele electorale ale celor doi candidaţi nu diferă semnificativ şi se aşteptă că alegării nu vor vota în funcţie de diferenţe politice.

Şi Mihail Formuzal, şi Nicolai Dudoglo sunt foarte nemulţumiţi de gradul de independenţă economică şi decizională al autonomiei faţă de autorităţile centrale.

Ambii promit măsuri ferme pentru a îndrepta această stare de lucruri.

"Dintotdeauna, relaţiile dintre Centru şi autonomia era percepută ca un drum cu sens unic – indicaţiile veneau de sus şi trebuiau executate imediat şi în totalitate. Eu văd relaţiile, colaborarea cu Chişinăul la un nivel calitativ mai înalt. Văd această colaborarea ca pe un drum cu dublu sens. Nu este doar o integrare, ci de o – aş spune - hiperintegrare. E vorba de o reprezentare, o participarea adevărată la treburile statului...", spune Mihail Formuzal.

O autonomie autentică, şi nu una – "doar pe hârtie", doreşte şi Nicolai Dudoglo.

"Noi considerăm că, la momentul de faţă, prevederile Legii cu privire la autonomia găgăuză nu se transpun încă în viaţă. Noi dorim o delimitare a competenţelor dintre Centru şi Găgăuzia, astfel încât toate veniturile, toate impozitele etc., tot ce este colectat în Găgăuzia să rămână în Găgăuzia, conform prevederilor Regulamentului (constituţia locală - n.r.) autonomiei. Şi vom găsi comromisul adecvat cu Centrul în această privinţă...", declară Nicolae Dudoglo.

Candidaţii insistă asupra dreptului de secesiune

Ambii candidaţi insistă asupra fixării în Consituţie a dreptului Găgăuziei la autodeterminare în cazul în care Republica Moldova îşi va pierde într-un fel sau altul statutul de subiect al dreptului internaţional.

"Din punctul nostru de vedere, trebuie să punem capăt unor speculaţii şi să încetăm odată şi odată a percepe Republica Moldova ca pe un stat care ar avea o menire istorică doar pentru un termen istoric foarte scurt. A fost o greşeală faptul că Parlamentul de la Chişinău nu a introdus în constituţie articolul care prevede autodeterminarea Găgăuziei în cazul pierderii suveranităţii de către Republica Moldova", a declarat la BBC Mihail Formuzal.

Nicolai Dudoglo declară că nimeni din Găgăuzia nu sfidează sau ignoră integritatea teritorială a Republicii Moldova, dar...

"Acum Găgăuzia este rusolingvă. Noi înţelegem că avem o ţară comună - şi noi încercăm să învăţăm limba de stat a Moldovei, dar dacă Moldova îşi va pierde suveranitatea şi se va uni cu România, fireşte că peste o generaţie-două găgăuzii nici nu vor putea comunica. Nu dorim să ne autodeterminăm, dorim o garanţie...", a spus Nicolai Dudoglo.

Ambii pretendenţi la cel mai important post în autonomia găgăuză optează univoc pentru apropierea de Rusia, dar şi de Turcia, opţiunile declarat proeuropene ale autorităţilor de la Chişinău fiind considerate mai degrabă un fel de vis la un viitor incert.

Şi Mihail Formuzal, şi Nicolai Dudoglo îşi leagă promisiunile economice, abundente în programele electorale, anume de Rusia şi, într-o măsură mai mică, de Turcia.

Mulţi găgăuzi sunt asimilaţi

Găgăuzia, cu o populaţie de circa 160 de mii de persoane, are o autonomie garantată de Parlamentul Republicii Moldova din 1994.

Circa 70 la sută din resursele bugetare provin din resurse proprii, restul provenind din bugetul central.

Găgăuzii, care formează majoritatea populaţiei, sunt un grup etnic turcic, de religie ortodoxă, colonizaţi în Basarabia de către Imperiul Ţarist acu 200 de ani.

Mulţi dintre ei nu mai vorbesc însă limba găgăuză - un dialect al limbii turce - având ca limbă maternă rusa.

Practic, toate şcolile din Găgăuzia sunt cu predare în limba rusă.

Dar contează cine câştigă, Mihail Formuzal sau Nicolae Dudoglo, pentru evoluţia ulterioară a Găgăuziei, l-a întrebat Petru Clej pe Igor Boţan, director al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă - ADEPT, care monitorizează scrutinul din Găgăuzia.