Studii în România - lux sau prioritate pentru tinerii basarabeni?

15.01.2008

Republica Moldova a refuzat şi în acest an să semneze cu România un protocol de colaborare privind schimbul burselor de studii, însă, deşi relaţiile dintre aceste două ţări sunt tot mai tensionate în ultima perioadă de timp, oficiali din cadrul Guvernului de la Bucureşti declară că vor majora în continuare numărul de burse pentru basarabenii doritori să-şi facă studiile în România.

România a oferit 2000 de burse pentru cetăţenii moldoveni în anul de studii 2007-2008, dintre care 850 de burse liceale, iar 1150 de burse au fost acordate pentru studii universitare şi postuniversitare.

Ministrul Educaţiei şi Tineretului de la Chişinău, Victor Ţvircun, a declarat că Moldova nu va semna un Acord cu România deoarece oferta Bucureştiului este una neatractivă. Victor Ţvircun a precizat că Republica Moldova dispune de suficiente instituţii de învăţământ care au o calitate a studiilor similară cu cea din România. Ţara vecină a oferit anul trecut pentru tinerii din Moldova 1350 de locuri la studii universitare cu bursă şi 300 de locuri fără bursă. De asemenea, au fost oferite 530 de locuri pentru studii la masterat, dintre care 300 de locuri cu bursă. Pentru studiile de doctorat au fost oferite 70 de locuri, dintre care 50 cu bursă. La învăţământul preuniversitar au fost admişi 1250 de elevi din R.Moldova, 950 de tineri primesc bursă. În acest context, ministrul român de Externe, Adrian Cioroianu, a declarat în decembrie 2007, în cadrul unei vizite la Belgrad, că România n-ar trebui să se lase provocată de gesturile inamicale ale oficialilor moldoveni, specificând că administraţia de la Bucureşti intenţionează să răspundă politicii Chişinăului prin creşterea numărului de burse pentru studenţi şi deschiderea pieţei muncii pentru cetăţenii Republicii Moldova. De asemenea, în cadrul unei vizite la Chişinău de la sfârşitul lunii decembrie anul trecut, Adrian Cioroianu, referindu-se la relaţia Republicii Moldova cu România, a declarat că decizia părţii române este de a nu încuraja o congestionare în relaţia bilaterală de a nu pune nicio cărămidă în zidul de neîncredere şi suspiciune ce pare, în opinia oficialului român, a se ridica pe Prut.

Republica Moldova refuză din anul 2002 să semneze Protocolul de colaborare privind schimbul de burse cu România. Oficialii români au declarat în 2002 că Moldova a refuzat protocolul pentru că numărul mare de burse pus de România la dispoziţia tinerilor basarabeni contribuie la exodul inteligenţei moldovene, iar refuzul semnării respectivului protocol de colaborare a coincis cu răcirea relaţiilor politice dintre Chişinău şi Bucureşti.

Însă, deşi relaţiile la nivel înalt dintre aceste două ţări nu sunt dintre cele mai bune, începând din anul 1992, aproximativ 2.000 de studenţi basarabeni îşi fac studiile anual în România. Dincolo de faptul că studenţii basarabeni care învaţă în România beneficiază din partea Guvernului român de o bursă în valoare de aproximativ 50 de dolari lunar, necesităţile acestora sunt cu mult mai mari.

De exemplu, studenţii basarabeni bursieri beneficiază de cazare în căminele studenţeşti, însă cei nebursieri sunt nevoiţi să îşi caute o gazdă. În oraşul Iaşi, de exemplu, preţurile pentru chirie variază între 200 şi 300 de euro lunar, pentru un apartament cu două camere, preţul incluzând şi achitarea serviciilor comunale, iar preţul la o gazdă, într-un apartament cu două camere, constituie 100 de euro lunar, iar serviciile comunale sunt achitate în jumătate cu stăpânul casei. Totodată, preţurile la produsele alimentare sunt mai mari decât în Republica Moldova. O franzelă costă - 1,2 RON, un kilogram de cartofi - 5 RON, un kilogram de fasole uscate - 5,2 RON, iar 10 ouă - 9 RON.

Preţurile la transportul public sunt de două ori mai mari decât în Chişinău. O călătorie în raza municipiului Iaşi, cu tramvaiul, autobuzul sau microbuzul este de 1 RON, ceea ce constituie aproximativ 4,5 lei moldoveneşti, iar o călătorie cu taxiul costă 1 RON/km. Preţurile la îmbrăcăminte sunt aproape la fel ca şi în Republica Moldova. O pereche de blugi costă aproximativ 100 RON, o pereche de pantofi - 150 RON, o cămaşă - 70 RON, iar o geacă - 250 RON.

Pentru distracţii un student basarabean din România este nevoit să scoată din buzunar cel puţin 50 RON pe săptămână, un bilet de intrare la cinema costă 15 RON, un bilet la teatru - cel puţin 20 RON, iar o seară la discotecă îl costă aproximativ 35 RON.

Totuşi, în afară de toate cheltuielile pe care le suportă un tânăr modern, în mod prioritar acesta ar trebui să ştie că toate cunoştinţele acumulate pot compensa orice, iar spre deosebire de un absolvent al unei facultăţi autohtone, basarabenii care absolvesc în România au nu numai avantajul unui salariu mai mare, dar şi posibilitatea de a avansa mult mai repede pe o poziţie superioară. Angajatorii autohtoni tot mai mult apreciază creativitatea sporită şi puterea de muncă mai mare, iar moldovenii care îşi fac studiile universitare în cadrul instituţiilor de învăţământ româneşti sunt mai bine cotaţi de către angajatorii autohtoni. Acest lucru se datorează nu doar faptului că aceştia au absolvit în afara ţării, ci din considerentul că în faţa absolvenţilor din universităţile moldoveneşti, cei care au absolvit în România vin cu experienţe de viaţă pe care mulţi angajatori le apreciază.