Pulsul Estului – Razboiul proiectelor si al nervilor

Rusia a propus intai SUA putina pace: prin incheierea unui acord "care sa garanteze faptul ca potentialele militare ale celor doua state nu vor fi dirijate unul impotriva celuilalt". Polonia si Cehia, tarile unde cel mai probabil vor fi instalate componente ale scutului antiracheta american, sunt deja pe lista neagra a Moscovei. Dar nici Romania si tarile din zona Marii Negre nu sunt iertate.

Rusia a propus intai SUA putina pace: prin incheierea unui acord "care sa garanteze faptul ca potentialele militare ale celor doua state nu vor fi dirijate unul impotriva celuilalt". Polonia si Cehia, tarile unde cel mai probabil vor fi instalate componente ale scutului antiracheta american, sunt deja pe lista neagra a Moscovei. Dar nici Romania si tarile din zona Marii Negre nu sunt iertate.

“Asistam la folosirea fortei militare in relatiile internationale si acest lucru starneste conflicte dupa conflicte in lume. Iar consecinta este ca nu avem suficienta putere sa gasim o solutie viabila la aceste probleme”, declara presedintele Putin. In context, acesta a mai afirmat ca extinderea spre est a NATO afecteaza relatiile Rusiei cu Alianta Nord-Atlantica si nu are nici o legatura cu modernizarea organizatiei.

"Un Razboi Rece ne-a fost suficient. Nu ne dorim un nou razboi rece cu Rusia", i-a replicat secretarul american al Apararii, Robert Gates (foto-stanga), lui Putin, care afirmase ca SUA declanseaza o noua cursa a inarmarilor si atacase dur intentiile Washingtonului de a amplasa scutul antiracheta in Cehia si Polonia si de a aduce trupe in Romania si Bulgaria. Oficialii americani au simtit nevoia sa disece fraza cu fraza rechizitoriul de la Munchen al presedintelui rus Vladimir Putin la adresa Statelor Unite si sa raspunda fiecarei acuzatii.

Ce hram poarta dezvaluirile din “Komersant”?

Presa din R. Moldova si din proxima vecinatate a mediatizat faptul ca Rusia incearca sa impuna Republicii Moldova o noua forma a planului Kozak de creare a unei confederatii Chisinau-Tiraspol in schimbul ridicarii sanctiunilor economice instituite anul trecut. Despre aceasta a scris cotidianul rus "Kommersant". Potivit acestuia, in acelasi timp, Moscova atrage atentia UE sa nu se bage in conflictele inghetate din spatiul sovietic si isi modifica doctrina militara - reactia Rusiei nu se mai lasa asteptata.

Seful Rospotrebnadzor (Serviciul federal pentru protectia drepturilor consumatorilor de la Moscova), Ghennadi Oniscenko, a confirmat ca vinurile moldovenesti ar fi fost "amnistiate" si ca, in viitorul cel mai apropiat, ele vor aparea din nou pe rafturile magazinelor din Rusia, la fel, anunta cotidianul rus “Kommersant”. Dupa cum noteaza cotidianul citat, in schimbul anularii sanctiunilor la vin, Moscova isi promoveaza in mod activ propriul plan de reglementare definitiva a conflictului transnistrean, ceea ce i-ar permite sa obtina laurii de principal mediator in regiune. Potrivit unor surse de informatii ale Kommersantului rusesc din cadrul Ministerului de Externe al autoproclamatei RTM, ultima vizita a transnistreanului Litkai nu s-a limitat doar la contacte cu diplomati rusi. Conform interlocutorilor cotidianului rus, printr-o activa intermediere a partii ruse, la Moscova a avut loc si o intrevedere dintre Litkai si ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Vasile Sturza. Iar, Ria – Novosti afirma altceva, ca, de fapt, la Moscova, la Ministerul Afacerilor Externe, a avut loc intrevederea Secretarului de Stat - viceministrului de externe al Rusiei Grigori Karasin cu Ambasadorul Moldovei in FR Vasile Sturza. Au fost examinate probleme actuale de interes comun ale relatiilor ruso-moldovenesti.

In cadrul intrevederii Ambasadorul moldovean a fost informat despre „ingrijorarea partii ruse in legatura cu nesolutionarea unor probleme ce tin de acreditarea diplomatilor rusi la Chisinau”.

Consider ca intoxicarea cu Planul Kozak de catre Komersantul rusesc s-a facut premeditat. Mai ales acum cand sunt palpabile subiectele ce tin de Iran si Kosovo.

Kremlinul incearca pe de-o parte destabilizarea situatiei social-politice din R. Moldova, pe de alta- in actuala disputa cu Occidentul, ridicarea unor teme sensibile cum ar fi ale conflictelor latente din spatiul ex-sovietic.
Mai nou, ministrul Apararii Serghei Ivanov, a dat publicitatii o noua strategie de inzestrare a fostei Armate Rosii, care prefigureaza o noua doctrina militara, proactiva. Amenintarile formulate de Putin la adresa scutului american au prins contur: Ivanov a scos pe piata Topol-mobilele, peste 50 de sisteme mobile de rachete Topol-M care, zice el, ce "depasesc orice sistem de aparare existent".

Acum, doua saptamani, la postul de televiziune REN TV, in cadrul emisiunii „Taina miliatara”, rusii se mandreau cu faptul ca au pus la dispozitie Iranului, conform unui contract, un convoi de „Katiuse” si sisteme antirachete (28 la numar, adica “ultimul racnet”), care pot identifica in spatiul aerian orice bombardier invizibil american.

In jocul de sah si de nervi dintre Occident s-a gasit loc si pentru R. Moldova. Aceasta s-a facut prin planul de trista faima Kozak.

De fapt, in 2003, planul de federalizare a Moldovei, elaborat de Dmitri Kozak, ex-seful Administratiei prezidentiale de la Kremlin, a picat rau de tot. Aceasta a fost posibil, datorita coeziunii politicului si populatiei, care au manifestat la Chisinau. Federalizarea convenea Rusiei, care nu ar fi trebuit sa-si mai retraga trupele si armamentul din zona, caci ar fi fost incheiat cu acordul tuturor partilor. Planul Kozak pentru Rusia era o mare speranta ca sa scape de presiunea OSCE si de angajamentul pe care si l-a asumat la Istanbul. Statele Unite, Uniunea Europeana, Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa au solicitat Moscovei, prin acordul de la Istanbul, din 1999, sa-si retraga trupele din Georgia si din Republica Moldova. Rusia a facut acest lucru numai de ochii lumii, cu cateva unitati, tergiversand retragerea completa in maniera caracteristica. De fapt, trupele ruse nu pleaca nici azi din Transnistria.

Federatia Rusa a anuntat ca nu isi va abandona depozitele de armament din Transnistria. Motivul oficial, invocat de rusi, tine de faptul ca ei nu doresc ca armele sa ajunga la persoane nepotrivite. Aceasta declaratie a fost facuta de ministrul Apararii al Rusiei, Serghei Ivanov, in cadrul lucrarilor sesiunii neoficiale ale Consiliului Rusia-NATO. In cadrul lucrarilor au fost abordate subiecte de politica externa ale momentului: retragerea trupelor ruse din Transnistria, marirea numarului de trupe NATO in Afganistan si independenta provinciei Kosovo. Respectiva initiativa este “salutata” si de reprezentantul britanic al grupului Helsinki pentru drepturilor omului, Mark Almond si de alte grupari cu identitate “sovina”.
Planul propus in 2003 de adjunctul lui Putin, Dmitri Kozak, prevedea federalizarea Republicii Moldova, sub garantia Rusiei si Ucrainei. Planul propus de noul presedinte al Ucrainei acorda Transnistriei statutul de „unitate administrativ-teritoriala sub forma de republica“, dar admitea ca observatori UE si SUA. „Legea“ adoptata de Parlamentul Moldovei acorda o extinsa autonomie Transnistriei si exclude ideea de garanti externi. In toate aceste formule nu se regaseste doar Romania, care este locomotiva R. Moldova pe arena internationala si in procesul integrationist european.

Intre Belgrad si Kosovo. Culuoarul balcanic

Chiar daca ministrii de Externe ai UE, reuniti la Bruxelles, au indemnat Belgradul sa accepte planul pentru Kosovo al emisarului ONU Martti Ahtisaari, tari precum Grecia, Cipru, Spania, Slovacia, Polonia sau Romania si-au exprimat rezervele cu privire la unele aspecte din planul trimisului Natiunilor Unite, iar o "sursa europeana" a calificat, pentru Deutsche Welle, Ciprul, Romania si Spania drept "cele mai nervoase tari" UE vizavi de planul Ahtisaari.

Proiectul nu vorbeste de independenta de facto, dar atributele prevazute de Ahtisaari pentru viitoarea entitate teritoriala Kosovo nu lasa dubii ca va fi vorba de un stat independent.

Initiativa Greciei, care vrea sa formeze un "nucleu balcanic" in UE impreuna cu Romania si Bulgaria are la origine statutul nedecis al Ciprului, dar si alocarea de sprijin dat R. Moldova de catre Bucuresti in chestiunea transnistreana. Nu intamplator, Traian Basescu, a expus varianta culoarului balcanic in procesul de aderare al Chisinaului la UE. Ultima vizita a ministrului de externe Andrei Stratan la Sofia si incurajarea pe care a primit-o din partea Bulgariei se incadreaza intr-o logica programatica a diplomatiei basarabene, asistata din umbra de catre Bucuresti.

Odata cu accesul statelor balcanice Romania si Bulgaria in Uniunea Europeana, care se adauga unui membru mai vechi, Grecia, s-a format un "nucleu" de state balcanice in UE care ar putea influenta deciziile Comunitatii Europene, la fel cum s-a intamplat cu cele trei state baltice, Lituania, Estonia si Letonia.

In loc de concluzii

Strategia de politica externa a unui stat depinde si de complexitatea factorilor interni si externi care o contextualizeaza. Pozitia geografica, cadrul geopolitic regional si global, puterea economica si militara, configuratia si consensualitatea scenei politice interne constituie, toate, coordonate importante ale ecuatiei diplomatice a unei tari. Succesul diplomatic este dat de eficienta si de gradul de maximizare a obiectivelor.
Care sunt prioritatile strategice ale diplomatiei noastre in prezent, ce strategii pe termen scurt, mediu si de lunga durata avem la indemana - este o intrebare necesara. Pe semne, a obosit comunitatea de experti de dezbateri publice si ramane in asteptarea unor noi directive de la finantatorii externi. Deocamdata, ne sperie fantoma lui Kozak!

Imi imaginez numai cum, Dmitri Kozak, iarasi va utiliza toate argumentele pentru a-l convinge pe presedintele Voronin sa semneze iarasi acel banal proiect care s-a rasuflat.

Consider ca tema Memorandumului Kozak este epuizata. Sa vorbesti acum despre un stat federativ sau confederativ, ar insemna sa pui la indoiala vointa poporului, sa faci jocuri peste elita si populatia tarii.

Planul Kozak ramane un joc diplomatic cu care Kremlinul ne sperie! Se doreste aruncarea noastra intr-o psihoza generala.

Ca unii din noi au muscat momeala,asta e. In tot cazul, deocamdata, ma incred in lectura lui Gustav le Bon si sper ca aceasta poveste cu Kozak scos de la naftalina isi are un alt rol… Rolul jocului psihologic si diplomatic dintre Est si Vest.