Socialiştii români cer UE să pregătească o strategie europeană pentru Marea Neagră

17.01.2008

Europarlamentarul PSD Ioan Mircea Paşcu, fost ministru al Apărării în Guvernul din Bucureşti. a solicitat, miercuri seara, în plenul Parlamentului European, o "strategie" şi nu o "sinergie" a Uniunii Europene faţă de zona Mării Negre.

Solicitarea a fost făcută în cadrul dezbaterii raportului Anăstase referitor o nouă "abordare regională la Marea Neagră", dosar în care Paşcu este raportor virtual (shaddow rapporteur). "În timp ce "strategie" înseamnă obiective clare, măsuri concrete pentru a le atinge, eventual un calendar detaliat, toate concepute adecvat pentru zonă, "sinergie" sugerează doar conectarea la zonele vecine de interes pentru UE", a explicat Ioan Mircea Paşcu, vice-preşedinte al Comisiei de afaceri externe a PE (AFET).

Eurodeputatul a subliniat că "această abordare minimalistă, relativ individualistă, trebuie să facă loc unei abordări colective, coerente, sub forma unei "strategii". O "strategie" ar putea fi pregătită prin măsuri concrete privind modul în care abordează UE multitudinea organizaţiilor locale, legătura fizică a acestei regiuni cu restul continentului - în care Dunărea este esenţială - şi întărirea instrumentului de politică de vecinătate pentru zona Mării Negre, după cum sugerează amendamentele Grupului Socialist".

Paşcu a precizat că documentul executivului comunitar (Comunicarea Comisiei Europene numită "Sinergia la Marea Neagră - O nouă iniţiativă de cooperare regională"), respectiv raportul discutat în Parlamentul European sunt un pas în direcţia cea bună, dar nu sunt suficiente. Printre motivele probabile ale limitării viziunii UE se numără, în opinia parlamentarul european, lipsa de identitate a acestei zone, sensibilităţi politice şi economice, precum şi statutul delicat al negocierilor UE-Turcia.

Ioan Mircea Paşcu pledează cauza Republicii Moldova

În final, europarlamentarul social-democrat a atras atenţia asupra situaţiei Republicii Moldova, care nu a putut împărtăşi destinul pozitiv al celor trei state baltice după Războiul Rece. "Cred că Europa are datoria de corecta această situaţie şi de a continua să încurajeze şi să răspundă la eforturile Republicii Moldova de a adera la Uniune. Speranţa mea este că acest caz va fi judecat pe fond şi nu va rămâne un prizonier "de facto" al altei relaţii a UE, indiferent cât de strategică ar fi aceasta", a conchis Paşcu, referitor la relaţiile dintre unele state ale Uniunii Europene şi Rusia.