Descriptio Moldaviae II

Despre numele cel vechi şi cel de acum al Moldovei

Istoria de multe ori ne-a jucat feste. Aflată “în calea tuturor răutăţilor” Moldova noastră a fost bântuită de migratori, cuceritori, eliberatori, colonizatori, civilizatori şi alte feluri de ***tori care ne-au numit cum au vrut ei. Numirile şi redenumirile s-au perindat de-a lungul secolelor ajungându-se până la urmă la situaţii întortocheate istoric şi politic. Astfel, ştim că Republica Moldova nu înseamnă toată Moldova. Moldova, cea din România, nu reprezintă nici ea întreaga Moldovă, Bucovina este în Ucraina, dar şi în România şi, în general, Bucovina este leagănul statalităţii moldoveneşti şi Moldova lui Dragoş Descălecătorul probabil încăpea toată în graniţele actualei Bucovine, deci Bucovina este în fond o proto-Moldova etc., etc. De multe ori, pentru a evita confuzii cu Moldova şi Republica Moldova în România se practică utilizarea termenului istoric care defineşte grosul teritoriului actualei Republici Moldova şi anume cel de Basarabia. Ei bine, cu riscul de a vă îngloda şi mai mult în nelămuriri vă comunic că nici Basarabia-Republica Moldova nu este Basarabia propriu-zisă. Am zis-o. Acum ar fi bine să şi argumentez cele spuse.

Să începem cu începutul. Numele de Basarabia vine de la întemeietorul Ţării Româneşti Basarab I. Acesta avea în oblăduirea sa moşii în josul Dunării, acolo unde astăzi se află raioanele Cetatea Albă, Arciz, Sărata, Tatarbunar, Ismail, Chilia, Reni, Bolgrad din regiunea Odesa, Ucraina şi raionul Cahul şi Autonomia Găgăuză, Republica Moldova. Astfel, toată partea de sud a spaţiului dintre Prut şi Nistru până la Dunăre şi Marea Neagră s-a numit după numele stăpânului său Basarab. Restul mesopotamiei Pruto-Nistrene va fi împărţit în ţinuturi, fiecare cu denumirea lui: Tigheci, Lăpuşna, Orhei, Soroca ş.a.m.d. Către începutul secolul al XV teritoriul dintre Prut şi Nistru trece în posesia domnitorilor Moldovei, iar după măzilirea lui Petru Rareş în partea de sud a lui, cea care de la bun început s-a şi numit Basarabia se face o raia turcească, teritoriul pustiindu-se după desele năvăliri ale tătarilor, aliaţii turcilor, care i-au dat acestui pământ denumire de Bugeac. Nu ştim exact cum au fost duse tratativele între ruşi şi turci, cert este că în anul 1812 prin dreptul forţei mai mult decât prin forţa dreptului toată suflarea dintre Nistru şi Prut trece sub sceptrul împăratului rusesc. Iar ca să se diminueze în ochii comunităţii internaţionale proporţiile raptului teritorial se anunţă anexarea Basarabiei la Imperiul Rus. Apropierea războiului cu Napoleon a salvat Moldova (cea de la munte până la mare) de la înglobarea în întregime în graniţele ţaratului moscovit. În urma războiului din Crimeea (1856), Rusia, la insistenţă aliaţilor, transmite sub jurisdicţia Principatelor Române Basarabia istorică cu cele trei judeţe: Bolgrad, Ismail şi Cetatea Albă. Iar în 1878 le ia, lăsând în schimb României Dobrogea. Prin urmare întreg teritoriul dintre Prut şi Nistru iarăşi revine în componenţa Imperiului Rus şi asupra lui se încetăţeneşte denumirea de Basarabia. Cu această denumire spaţiul pruto-nistrean a revenit în componenţa României, în anul 1918, şi cu aceeaşi denumire a fost cedat către URSS în anul 1940.

(va urma)