O instanţă din România a inventat etnia moldovenească

Serviciile ruseşti şi moldoveneşti au surclasat încă o dată autorităţile româneşti. De mai bine de un deceniu, aproape fără pauză, pe relaţia cu aşa-zisa Republica Moldova, serviciile româneşti înregistrează eşec după eşec. O culme a deprofesionalismului s-a înregistrat zilele trecute când instituţiile „moldoveneşti“ de profil, subordonate Moscovei, au reuşit să înregistreze la Iaşi Comunitatea Moldovenilor din România. Incompetenţa fără precedent a serviciilor însărcinate cu protecţia siguranţei naţionale a permis crearea unei organizaţii care aduce aminte de diversiunea Partidului Moldovenilor, tot la Iaşi înregistrat, a cărui sorginte ideologică duce direct la Moscova. Ideea de bază a deznaţionalizării sovietice a fost inventarea „naţiunii“ şi limbii „moldoveneşti“. Aceste arme ale frontului ideologic rusesc au fost utilizate în acţiunile duse de Kremlin împotriva României. Lansarea programului ideologic al „moldovenizării“ a precedat ruperea teritoriului României. Dacă facem conexiunea cu ruperea frontierei interioare în „Ţinutul Secuiesc“ şi cu pretenţiile de autonomizare ale ceangăilor ventilate tot de UDMR, în zona Bacăului avem o combinaţie cu adevărat interesantă.

Ieri, Parlamentul Moldovei a înregistrat cu bucurie şi cu aplauze reuşita serviciilor de la Chişinău. Reprezentanţii „Comunităţii Moldovenilor din România“ au fost indroduşi în şedinţa plenară a Parlamentului însoţiţi de liderul comunist Stepaniuc, după o vizită la preşedintele Voronin. Organizaţia Comunităţii Moldovenilor din România a căpătat statut legal prin încheierea judecătorească din dosarul 299/PJ/2006. Judecătoria Iaşi a decis înscrierea „Comunităţii“ în Registrul special aflat la grefa Judecătoriei Iaşi. Din documentul care autentifică juridic Comunitatea Moldovenilor din România rezultă că „organizaţia are drept scop apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români care au originea etnică moldovenească şi de a asigura reprezentarea lor pe plan local şi central. Comunitatea Moldovenilor din România susţine desfăşurarea de către România a unor relaţii speciale cu Republica Moldova, pentru cultivarea şi consolidarea spaţiului cultural parţial comun. Pentru păstrarea identităţii naţionale, culturale şi spirituale a cetăţenilor români de etnie moldovenească, Comunitatea Moldovenilor din România va organiza manifestări care să reflecte cu consecvenţă valorile culturii şi spiritualităţii moldoveneşti.“

Singurul deputat care a protestat vehement a fost preşedintele PPCD, deputatul Vlad Cubreacov. Acesta a adresat o interpelare oficială Ministerului Afacerilor Externe şi al Integrării Europene al Republicii Moldova, Direcţiei Relaţii Parlamentare Externe a Parlamentului şi preşedintelui Parlamentului. Redăm integral interpelarea deputatului creştin democrat: Astăzi, în deschiderea şedinţei plenare a Legislativului, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova Marian Lupu, a doua persoană în stat, în calitatea sa oficială ne-a făcut cunoscut şi ne-a cerut următoarele:

„Imediat anterior am fost anunţat în Prezidiu că în sala plenului Parlamentului este prezentă o delegaţie compusă din 3 persoane, o delegaţie a Comunităţii Moldovenilor din România în frunte cu domnul Alexa Claudiu, doctor în ştiinţe, consilier al municipiului Huşi. Rog să salutăm colegii noştri. Dorindu-le o vizită foarte productivă şi un sejur plăcut la Chişinău, în Republica Moldova. Vă salutăm, stimaţi colegi.“

Conform uzanţelor din toate Parlamentele europene, în cadrul şedinţelor plenare, preşedintele Parlamentului sau preşedintele de şedinţă salută doar delegaţiile oficiale invitate de Legislativ în acord cu normele legale şi cele de protocol. Am constatat că secretarul de şedinţă nu cunoştea numele cetăţenilor români, prezentaţi drept colegi ai deputaţilor, şi salutaţi oficial de preşedintele Legislativului. Nici Comisia pentru Politică Externă şi Integrare Europeană şi nici Direcţia Relaţii Parlamentare Externe nu au fost la curent cu vizita celor 3 cetăţeni români în Legislativ. Misiunea diplomatică a Româ- niei la Chişinău şi Misiunea diplomatică a Republicii Moldova la Bucureşti de asemenea nu au fost la curent şi nu au întreprins niciun fel de demersuri în legătură cu vizita „delegaţiei“ salutate oficial de Preşedintele Parlamentului. Subiectul nu a figurat pe agenda Biroului Permanent al Parlamentului.

În opinia mea, acest caz cu substrat politic este unul scandalos, întrucât sfidează uzanţele diplomatice şi normele de protocol şi ar putea afecta inutil bunele relaţii dintre Republica Moldova şi România. Există rumori care susţin că „delegaţia“ străină salutată oficial de domnul preşedinte Marian Lupu va avea la Chişinău şi contacte cu alţi „colegi“ din anumite cercuri politice şi servicii secrete, în afară de contactele cu domnii Victor Stepaniuc şi Vasile Stati.

În legătură cu această situaţie le cer factorilor interpelaţi să-mi pună la dispoziţie, în scris, următoarele informaţii:

1. Care este statutul şi mandatul „colegilor“ şi „delegaţiei“ străine introduse în Parlament şi salutate oficial de preşedintele Legislativului?

2. La invitaţia cui este efectuată „vizita“ acestei „delegaţii“ străine în Parlamentul Republicii Moldova?

3. Care este scopul acestei „vizite“ în Parlament?

4. Dacă au fost sau nu Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene şi Direcţia Relaţii Parlamentare Externe implicaţi oficial în pregătirea şi desfăşurarea acestei „vizite“ în Parlament?

5. În ce alte activităţi ale Parlamentului şi ale organelor lui de lucru, a altor autorităţi publice, au mai fost implicaţi cei 3 cetăţeni străini, prezentaţi oficial de dl Lupu drept „colegi“?

6. Care a fost interesul politic major şi necesitatea salutării oficiale a „delegaţiei“ străine conduse de Claudiu Alexa?

7. Dacă turneul acestei „delegaţii“ străine prevede sau nu şi o vizită oficială la Tiraspol, unde Claudiu Alexa şi companionii sunt preţuiţi şi aşteptaţi cu nerăbdare de alţi „colegi“ de idei şi de acţiune? Doresc să precizez că nu aş fi formulat această întrebare dacă organizatorii de la Chişinău ai „vizitei“ acestei „delegaţii“ străine nu ar fi ţinut cu tot dinadinsul să-şi prezinte „colegii“ în cadru oficial, în dispreţul uzanţelor diplomatice şi a normelor de protocol în vigoare. Preşedintele Judecătoriei Iaşi, judecătoarea Diana Micu, ne-a confirmat existenţa deciziei de înfiinţare a Comunităţii Moldoveneşti din România. Totodată, Micu ne-a precizat că ne va remite, în cursul zilei de astăzi, încheierea de şedinţă şi implicit motivarea deciziei prin care s-a admis înfiinţarea comunităţii. Decizia de înfiinţare a fost dată prin încheierea de şedinţă din dosarul cu numărul 299/PJ/2006, aflat pe rolul Judecătoriei Iaşi. Vom reveni cu detalii odată ce vom intra în posesia încheierii de şedinţă.