Audieri pe tema relaţiilor Bucureşti-Chişinău

Comisiile reunite de politică externă din Senat şi Camera Deputaţilor au cerut răspunsuri din partea mai multor demnitari din Ministerul de Interne, cel de Externe şi al Justiţiei.

Au fost aduse în discuţie două chestiuni distincte în relaţia României cu Republica Moldova: acordarea de vize cetăţenilor Republicii Moldova pentru a putea călători şi munci în ţări din Uniunea Europeană şi acordarea cetăţeniei române.

Mircea Geoană, preşedintele comisiei de politică externă din Senat, a adresat reprezentanţilor guvernului următoarea întrebare:

"În acest moment, din evaluarările Direcţiei Consulare de la Externe, care e cea care centralizează solicitările de vize şi de cetăţenie, în estimarea dumneavoastră, câţi dintre cetăţenii Republicii Moldova ar fi interesaţi de dobândirea cetăţeniei române şi care sunt mecanismele practice prin care ministerul de externe se raportază la acest val masiv, se pare, de solicitări de viză şi de solicitări de dobândire a cetăţeniei române?"

Preşedintele comisiei de la Senat, Mircea Geoană, s-a arătat îngrijorat de faptul că aproape 1 milion de cetăţeni moldoveni ar putea primi cetăţenia română, lucru care ar avea implicaţii în procesul de integrare a României în Uniunea Europeană.

Guvernul respinge această idee, aducând în atenţie condiţiile stricte care trebuie îndeplinite pentru dobândirea cetăţeniei române, inclusiv obligaţia de a avea patru ani domiciliul în România.

Câte solicitări există?

Pe 2 martie ministrul justiţiei, Monica Macovei, a declarat că procedura de redobândire a cetăţeniei române va fi simplificată, dar a refuzat să dea detalii suplimentare spunând că în curând textul proiectului legii de modificare va fi afişat pe internet.

La solicitarea BBC, Ministerul Justiţiei a oferit date cu privire la numărul cererilor depuse privind redobândirea cetăţeniei, după anul 2002, când procedura accelerată de redobândire a fost suspendată.

Numărul de cereri depuse, mai puţin de 31.000 în cinci ani, nu trebuie confundat cu numărul scrisorilor de intenţie, care este mult mai mare.

Persoanele ale căror părinţi sau bunici au fost cetăţeni români înainte de 1940 şi au pierdut cetăţenia română fără voia lor îşi pot exprima în scris dorinţa de a redobândi cetăţenia.

Dar din momentul primirii scrisorii şi până în momentul primirii documentelor oficiale de cerere trec uneori şi 3 - 4 ani.

Numărul aprobărilor este extrem de mic - 2.430 în cinci ani faţă de 98.000 înainte de 2002, deoarece ulterior s-au adăugat condiţii privind redobândirea cetăţeniei, între care şi cea de rezidenţă în România timp de cel puţin patru ani.

Chestiunea vizelor

Ministrul de interne a explicat în faţa parlamentarilor din comisiile de politică externă situaţia centrelor de acordare a vizelor europene pentru cetăţenii din Republica Moldova.

Vasile Blaga a precizat că România doreşte să deschidă două noi centre la Cahul şi Bălţi pentru că singurul asemenea centru, cel deschis de Ungaria la Chişinău, nu ar putea acorda decât 20 de mii de cereri pe an, în timp ce solicitările sunt mult mai numeroase.