Loteria vizelor pentru basarabeni

Liderul PSD Mircea Geoana, presedintele Comisiei de Politica Externa din Senat, a propus ieri instituirea unui sistem de Loterie a vizelor pentru cetatenii Republicii Modova. Geoana a venit cu aceasta propunere in cadrul sedintei Comisiilor reunite de Politica Externa ale Camerei Deputatilor si Senatului, in care s-a dezbatut situatia relatiilor dintre Romania si Republica Moldova. Prezent la discutii, ministrul Administratiei si Internelor, democratul Vasile Blaga, a sustinut modificarea Legii cetateniei, in sensul eliminarii cerintei domiciliului obligatoriu pentru solicitantii de cetatenie.

Geoana si Voronin, idei asemanatoare

Sistemul de Loterie a vizelor romane pentru cetatenii Republicii Moldova ar reprezenta, in opinia liderului PSD, Mircea Geoana, solutia "mai putin dramatica" pentru rezolvarea situatiei numeroaselor solicitari formulate in acest sens. Potrivit lui Geoana, acordarea rapida a cetateniei romane pentru o treime dintre locuitorii Republicii Moldova, in conditiile in care cei mai multi doresc sa foloseasca pasaportul romanesc pentru avantaje economice pe piata comuna a UE, nu este o teza nici realista, nici productiva. Tot in cadrul sedintei la care au fost invitati si reprezentanti ai Ministerului Justitiei si Ministerului Afacerilor Externe, Geoana a comentat ca exista o lipsa de corelare a politicii Guvernului cu "viziunea mai ofensiva" a Presedintiei, in privinta relatiei cu Republica Moldova. "La Bucuresti exista mai multe centre de decizie fata de Republica Moldova", a mai aratat pesedistul. Totodata, acesta a cerut o analiza a motivelor care au dus la "deteriorarea severa" a relatiilor dintre Romania si Moldova si s-a declarat dezamagit de "gestionarea amatorista" a acestor relatii din partea autoritatilor de la Bucuresti. Geoana a mai spus ca doar la un nivel populist se poate sustine ca se pot acorda, in termen scurt, un milion de cetatenii romane pentru moldoveni. El a precizat ca in acordul Romania-UE nu se prevede un numar de un milion de cetateni romani in plus fata de cele 22 de milioane. Geoana a mai vorbit si despre necesitatea organizarii unei dezbateri mai ample a autoritatilor de la Bucuresti cu societatea civila, pe marginea acordarii cetateniei romane reprezentantilor Republicii Moldova. Pesedistul a mai comentat ca preocuparea guvernului de la Chisinau in legatura cu acest subiect este normala, in conditiile in care aceasta tara se poate depopula masiv. De altfel, discursul lui Geoana a avut multe puncte in comun cu ideile pe care si presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, le-a exprimat in privinta obtinerii vizelor.

Fara domiciliu obligatoriu

Ministrul Vasile Blaga a militat pentru modificarea Legii cetateniei, sustinand eliminarea din text a prevederii potrivit careia domiciliul pe teritoriul Romaniei, timp de 4 ani, este obligatoriu pentru acordarea dreptului de cetatenie. Blaga a prezentat si situatia cererilor de acordare a cetateniei, aratand ca exista, de fapt, 500.000 de astfel de solicitari olografe. Democratul a atras atentia insa ca aceste cereri sunt adresate si de familii, ajungandu-se astfel la cifra de 900.000 de posibile cetatenii ale persoanelor individuale. Ministrul a mai spus ca, prin acordarea unui numar mai mare de vize, vor fi mai putine cereri de cetatenie din partea molodovenilor si va scadea gradul de "fortare" a frontierei de vest a Romaniei. In timpul dezbaterilor, senatorul PNL Teodor Melescanu a anuntat ca doreste sa puna reprezentantilor Guvernului anumite intrebari, dar numai daca se va aproba ca o parte a sedintei comisiilor reunite sa se desfasoare strict in prezenta parlamentarilor si demnitarilor din Executiv. Solicitarea liberalului a fost insa respinsa. (Valentina DELEANU)

Geoana se baga pe Basarabia

Ideea unei "loterii a vizelor" pentru basaraben, copiata de la americani, este cu totul noua in discursul lui Mircea Geoana, presedintele Comisiei de Politica Externa a Senatului. In ultimii ani, liderul PSD s-a aratat preocupat de zona, organizand chiar cateva dezbateri pe aceasta tema. Noua sa strategie, pro-activa, pare sa tinteasca in politica lui Traian Basescu pentru Basarabia.

Astfel, cu ocazia dezbaterii "Romania si Republica Moldova. Noi exigente in actualul context geopolitic" organizata de Comisia de Politica Externa a Senatului la 31 mai 2005, Mircea Geoana ii transmitea secretarului de stat MAE Lucian Leustean ca doreste sa sprijine MAE pentru o prezenta diplomatica mai intensa a Bucurestiului la Chisinau. Cu aceasta ocazie Mircea Geoana afirma: "Va rugam sa incercati sa ne dati, poate dupa audieri, un raspuns si daca aveti nevoie de sprijinul nostru pentru bugetul ministerului, pentru alocarea de resurse, caci probabil aveti dificultati financiare si ca sa va dau o mana de sprijin pentru ca nu am fost strain de aceste chestiuni si moldovenii incearca sa gaseasca o ambasada mai mare la Bucuresti si poate intr-un pachet cum se zice mai modern, am putea sa gasim o solutie; e obligatoriu sa avem o prezenta mai masiva. Federatia Rusa a facut cea mai mare ambasada din Europa in ultimii zece ani de zile; este la Chisinau si este o declaratie politica si strategica, asa ca sprijinim initiativa Ministerului de Externe. Am dori sa ne spuneti cum putem sa ajutam si noi si sa ne spuneti mai clar ce plan aveti".

"Sa ne continuam interesul national in noul context"

Si mai aproape de zilele noastre Mircea Geoana avea de asemenea o pozitie favorabila Republicii Moldova - la 22 noiembrie 2006, Comisia de Politica Externa a Senatului organiza dezbaterea "Relatiile Romaniei cu Republica Moldova dupa 1 ianuarie 2007". Cu aceasta ocazie Mircea Geoana afirma: "De foarte multe ori tratam subiectul Republicii Moldova, al relatiei noastre cu Basarabia si al obligatiei noastre istorice, de o maniera oarecum tehnocratica si, in cel mai bun caz, ca o problema secundara de politica externa romaneasca si sensul intalnirii noastre este de a incerca sa ne pregatim mai bine dupa 20 de ani de la prima ocazie ratata, vine a doua etapa in care intram in Europa, suntem membri ai Occidentului democratic, suntem aliati cu cele mai puternice natiuni ale lumii si va trebui, cum putem, sa ne continuam interesul national in noul context". (George DAMIAN)

Planul toxic pentru Transnistria

La o dezbatere organizata de Senat in noiembrie 2006, Mircea Geoana a vorbit si despre un plan privind conflictul transnistrean:

"Il auzeam pe domnul ministru Ungureanu, acum un an de zile, spunand ca avem un plan pentru Transnistria. As vrea, macar, sa fim realisti in ceea ce putem sa facem si sa recunoastem ca, daca avem vreo sansa sa-i ajutam, numai printr-un joc sofisticat in interiorul familiei occidentale vom putea, eventual, sa-i ajutam pentru ca aceasta este o problema absolut vitala. Rugamintea noastra si sfatul meu este sa ne uitam putin mai sofisticat si diversificat la instrumentele pe care le-am putea, eventual, activa (...) pentru ca se deschide un evantai de instrumente, se deschide un evantai de posibilitati".

Mircea Geoana a patronat la inceputul lunii martie 2006 - tot in cadrul Comisiei pentru Politica Externa a Senatului - o dezbatere privind un proiect de reglementare a problemei transnistrene, facuta insa dupa un model agreat de ucraineni, care au subminat constant politica romaneasca in zona. Proiectul a fost finantat de fundatii Soros din regiune si alcatuit de o echipa formata din: Oleksandr Sushko, Centrul de Studii Euro-Atlantice, Kiev, Natalia Belitser, Centrul Pylyp Orlyk pentru Democratie (Ucraina); Oazu Nantoi, Institutul de Politici Publice, Chisinau, Igor Munteanu, IDIS Viitorul (Republica Moldova); Iulian Chifu, Centrul de Prevenire a Conflictelor si Early Warning (CPC-EW), Dan Dungaciu, Universitatea Bucuresti, Cornel Codita, CPC-EW (Romania). Pana la urma proiectul a fost abandonat. Iulian Chifu, directorul CPC-EW, este mentionat in Memorandumul privind folosirea abuziva a fondurilor Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, inaintat la inceputul anului 2005 premierului Calin Popescu Tariceanu. In acest Memorandum se arata ca: "Exemplu de contract netransparent, nefinalizat - Edificarea capacitatilor de gestionare a crizelor (BeCaMe Democratic) - contract de finantare incheiat cu Centrul pentru Prevenirea Conflictelor & Early Warning - Bucuresti/ CPC-EW (contract nr. 1231/ 18.06.2004), Suma aprobata: 1.573.850.000 lei; Suma cheltuita: 1.528.037.062 lei; Suma necheltuita: 45.812.938 lei". (George DAMIAN)

Chisinaul pierde contactul cu UE

Presedintele Voronin l-a rechemat pe ambasadorul Chisinaului pe langa Uniunea Europeana - insa fara a oferi explicatii. Agentiile de presa de la Chisinau informau ca "mandatul lui Carpov a fost suspendat anticipat, ca urmare a unor incalcari comise de acesta", "organele abilitate elucideaza circumstantele cazului" si ca "Eugen Carpov ar fi fost rechemat in urma unor incalcari comise, in particular, estorcare de bani de la anumiti angajati ai sai", dupa cum informeaza ziarul Timpul. Acelasi cotidian arata ca demiterea lui Carpov constituie o "infrangere a punctului de vedere "pragmatic" si, respectiv, o victorie a punctului de vedere "idealist" ("diletant"/"amatoricesc", am spune noi) referitor la integrarea republicii Moldova in UE". Timpul mai arata ca "unii subalterni ai ministrului de Externe spun ca Stratan, platind tribut trecutului sau de vames, crede ca ii poate da spaga lui Solana ori altor functionari de la Bruxelles pentru a accelera aderarea la UE". (G.D.)

PNTCD solicita interventie internationala

PNTCD considera ca Parlamentul si Guvernul de la Bucuresti trebuie sa solicite formal forurilor internationale interventia fata de nerespectarea drepturilor omului din partea Chisinaului, afirma prim-vicepresedintele taranist Aurelian Pavelescu, intr-un comunicat de presa difuzat ieri. Pavelescu subliniaza ca, in viziunea partidului sau, romanii din stanga si din dreapta Prutului sunt acelasi popor, despartit cu forta de un act denuntat ca nedrept, pactul Ribentropp - Molotov. "Romania are dreptul de a-i apara pe cetatenii Republicii Moldova de abuzurile unui regim nedemocratic, care incalca tratatele internationale privind drepturile omului, in mod flagrant si sistematic, ca politica de stat", se arata in comunicat. (O.B.)

General cu pensie de la Moscova

Acordarea cetateniei romane pentru basarabeni a devenit posibila datorita tocmai lui Vladimir Voronin. In anul 2002, la initiativa presedintelui Voronin, Parlamentul de la Chisinau a anulat prevederile constitutionale care interziceau dubla cetatenie. Vladimir Voronin are cetatenie rusa si primeste pensie de general al Ministerului rus de Interne. In aceste conditii presedintele de la Chisinau risca sa aiba probleme pentru incalcarea legii fundamentale. Basarabenii au obtinut cetatenie romana si inainte de 2002, insa incepand cu acest an au crescut exponential numarul cererilor. (G.D.)