Parlamentele Rusiei şi Moldovei au reluat dialogul
Dialogul dintre parlamentele Rusiei şi Republicii Moldova a fost reluat după o pauză de aproape cinci ani. Un mare grup de deputaţi şi senatori se află în vizită la Chişinău şi au luat miercuri parte la şedinţa comisiei de colaborare interparlamentară moldo-rusă.
Preşedintele parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, a declarat în deschiderea şedinţei comisiei că opţiunea pro-europeană a Chişinăului va rămâne neschimbată, întrucât aceasta este o problemă ce ar viza, mai degrabă, modernizarea internă a statului decât politica sa externă.
Integrarea europeană însă, a spus domnul Lupu, nu înseamnă mutarea pe un plan secund a relaţiilor cu parteneri strategici, cum este Rusia.
Potrivit lui Marian Lupu, majoritatea problemelor care există astăzi în relaţiile dintre Federaţia Rusă şi Republica Moldova ar putea fi rezolvate în cadrul dialogului interparlamentar.
„Cred sincer că relaţiile dintre legislatori vor ajuta ţările noastre să elaboreze abordări comune ale celor mai importante probleme, deoarece activitatea comisiei interparlamentare constă nu doar în semnarea unei declaraţii comune, ci şi în proiecte comune”, a afirmat preşedintele Legislativului.
Referindu-se la problema transnisteană, el a declarat că aceasta trebuie soluţionată „în baza normelor şi principiilor dreptului internaţional, fiind respectată suveranitatea şi integritatea teritorială” a Republicii Moldova.
La rândul lor, reprezentanţii delegaţiei ruse afirmă că relaţiile dintre cele două state dispun de un potenţial încă nevalorificat.
„Reprezentanţii organelor puterii legislative din Federaţia Rusă şi Republica Moldova şi-au demonstrat potenţialul şi interesul reciproc asupra unui spectru larg de probleme, înţelegând în detalii situaţia în care urmează nu doar să fie luate decizii, ci şi realizate”, a menţionat preşedintele delegaţiei ruse, Aleksand Moskaleţ.
Printre parlamentarii ruşi au existat însă şi unii care păreau să fie consternaţi de opţiunea proeuropeană a Republicii Moldova.
Membrul delegaţiei ruse, Nikolai Pavlov, s-a arătat nedumerit de faptul că denumirea completă a comisiei parlamentare pentru politică externă include şi cuvintele „şi integrare europeană”.
El subliniat că Rusia ar manifesta mai multă încredere faţă de Chişinău dacă această formulă ar fi înlocuită, bunăoară, cu sintagma „pentru relaţii cu Rusia sau CSI”.
Dar cum se explică dinamizarea, cel puţin aparentă, a dialogului dintre Chişinău şi Moscova în ultimul timp.
„Prima explicaţie este faptul că Moldova a încercat să relanseze dialogul cu Federaţia Rusă, însă a doua explicaţie ţine şi de faptul că şi Federaţia Rusă începe să realizeze că chiar şi în cazul în care aplică anumite presiuni asupra unor state, inclusiv din CSI, ea totuşi are nevoie de păstrarea unor canale de dialog care ar facilita atingerea intereselor Rusiei pe aceste direcţii”, spune analistul Nicu Popescu.
Vizita delegaţiei parlamentare ruse în Republica Moldova survine la mai puţin de trei săptămâni de la o altă vizită, cea a adjunctului secretarului Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse, Iuri Zubakov.
Autorităţile moldoveneşti nu au făcut însă publice detaliile şi agenda vizitei, la momentul respectiv.