Este procuratura o instituţie reformată în Moldova?

Discuţiile privind reformarea procuraturii în Republica Moldova au revenit în prim plan, prin discuţia unor reprezentanţi ai Consiliului Europei, procurori şi jurişti de la Chişinău despre posibilitatea reformării acestei instituţii, recomandată de mai mulţi ani de către Consiliul Europei.

Reprezentanţii Procuraturii generale consideră că, în prezent, sistemul procuraturii în Republica Moldova s-a apropiat mult de cel european.

Şeful Direcţiei judiciare a Procuraturii Gnerale, Anatol Munteanu, afirmă că în cei 16 ani de independenţă, s-a reuşit detaşarea de stereotipurile sovietice în ceea ce ţine de concepţia despre procuratură şi asigurarea activităţii acestei instituţii, conform normelor democratice.

Acest lucru, spune Anatol Munteanu, se referă şi la asigurarea egalităţii părţilor într-un proces judiciar, dar şi la reprezentarea, în anumite condiţii a intereselor statului.

"Procurorul poate înainta acţiune civilă doar în interesele statului, în ceea ce ţine de formarea bugetului, protecţia mediului înconjurător, protecţia patrimoniului statului ş.a. Recursul procurorului, potrivit efectelor asupra actului ilegal contestat, nu manifestă un caracter imperativ. În caz de respingere a recursului procurorului, acesta din urmă are dreptul de a se adresa în instanţa judecătorească, unde pe principiul egalităţii părţilor într-un proces, îşi va demonstra poziţia sa", a declarat Anatol Munteanu.

Reprezentantul Directoratului general I Afaceri Judirice al Consiliului Europei, Jorge Dias Duarte, consideră însă că procuratura trebuie să reprezinte înainte de toate, interesele societăţii.

"Procuratura, indiferent de ţară, trebuie să reprezinte interesele sociatăţii. Într-o societate democratică, procuratura trebuie să ţină cont de interesele statului ca organizaţie politică, interese pe care, fără îndoială, trebuie să le apere, pentru că noi toţi trăim sub umbrela statului. În acelaşi timp, însă, noi trebuie să fim protejaţi de ingerinţele statului şi această protecţie ţine de competenţa procurorilor. Aceştia trebuie să asigure ca fiecare cetăţean să fie tratat conform legilor chiar de către stat", a declarat Jorge Dias Duarte.

Respectarea drepturilor - doar pe hârtie

Avocatul Vitalie Nagacevschi, preşedintele organizaţiei neguvernamentale "Juriştii pentru drepturile omului", susţine că în Republica Moldova egalitatea părţilor sau, în limbaj juridic egalitatea "armelor" într-un proces, este asigurată doar pe hârtie.

Procurorul general, Valeriu Gorbulea neagă însă aceste afirmaţii.

Vitalie Nagacevschi: Cunoaştem toţi cum se face arestarea preventivă în Republica Moldova. Procurorul vine cu dosarul pe care îl cunoaşte foarte bine şi îl pune pe masa judecătorului, iar avocatului îi este interzis accesul la dosar, invocându-se secretul anchetei.

Valeriu Gorbulea: Instanţa judecatorească este obligată să pună la dispoziţie probele acumulate de procuror pentru justificarea arestului preventiv sau a prelungirii arestului.

Valeriu Nagacevschi: Nu trebuie să uităm însă de practicile existente.

Experţii consideră că atât timp cât în Republica Moldova procurorul general este ales de către Parlament, există riscul ca activitatea procuraturii să fie influenţată de factori politici, iar, uneori, chiar să se confunde interesele unor partide cu cele ale statului.

Consiliul Europei a elaborat un set de recomandări pentru oficialităţile de la Chişinău care se reduc, în mare, la elaborarea unii cadru legislativ ce ar preveni orice abuzuri din partea procurorilor.

În pofida multiplelor promisiuni ale autorităţilor de a se ralia la normele europene privind procuratura, reforma acestei instituţii durează de 16 ani, încă din momentul proclamării independenţei, şi nu există vreo certitudine că se va încheia în curând.