Transnistria - Rusia vrea o Moldova instabilă politic

Corespondenta din Chişinău

Rusia face încă o tentativă de a impune Chişinăului un plan de soluţionare a diferendului transnistrean care, ca şi eşuatul "Memorandum Kozak" de aşa-zisă federalizare din 2003, atentează la suveranitatea Republicii Moldova. De data aceasta, preşedintele Vladimir Voronin nu s-a mai pornit însă de unul singur la negocieri cu Kremlinul, ci împreună cu partenerii săi politici – creştin-democratul Iurie Roşca şi democratul Dumitru Diacov.

Stabilitatea politică din Republica Moldova pare să deranjeze unele forţe de la Moscova, care privesc cu admiraţie tensiunile de pe scena politică din Ucraina şi din România. Ca să tulbure apele şi la Chişinău, Kremlinul i-a propus preşedintelui Voronin un plan care, potrivit presei ruse, ar avea, chipurile, menirea să "dezamorseze bomba separatistă".

PLANUL RUSESC

Noua iniţiativă a Rusiei se bazează pe două elemente fatale pentru Chişinău: dizolvarea Legislativului în vederea organizării alegerilor parlamentare anticipate şi staţionarea trupelor ruse în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

Şi de această dată, planul rusesc dezavantajează enorm Chişinăul în favoarea Tiraspolului. Acesta prevede dizolvarea urgentă a Parlamentului Republicii Moldova, nu însă şi a Sovietului Suprem de la Tiraspol – structură legislativă a administraţiei separatiste. Din aceste considerente, analiştii politici au numit noua iniţiativă a Rusiei "tentativă de transnistrizare a Moldovei", având în vedere faptul că 19 locuri (din 101) în viitorul Parlament, ce ar urma să fie ales până la sfârşitul acestui an, trebuie să aparţină, potrivit planului propus de Moscova, părţii transnistrene. De asemenea, Rusia încearcă să obţină, pentru autorităţile separatiste, câteva fotolii de ministru în Guvernul de la Chişinău.

REACŢII

Analiştii politici consideră că noua iniţiativă rusească este una absurdă din simplul motiv că în regiunea transnistreană nu poate fi vorba despre nişte alegeri libere şi democratice în condiţiile în care acel teritoriu este ocupat militar de trupe străine şi în condiţiile unei dictaturi criminale. Cu toate acestea, chiar şi la Chişinău există lideri politici care salută planul Moscovei. Unul dintre ei este liderul Partidului Socialiştilor, Valentin Krîlov, care susţine că Chişinăul trebuie să facă cedări reale în faţa Tiraspolului.

Vicepreşedintele Parlamentului de la Chişinău, Iurie Roşca, este însă de părere că încercarea Rusiei de a destabiliza situaţia politică din Republica Moldova are legătură cu evenimentele din ţările vecine ­ România şi Ucraina. "Acest scenariu poate fi legat şi de destabilizarea de proporţii care s-a produs, probabil nu fără anumite influenţe din exterior, atât în Ucraina, cât şi în România. În acest context, Republica Moldova apare ca o insulă de stabilitate politică unde instituţiile centrale ale statului funcţionează normal, unde există o cooperare între Parlament, Guvern şi Preşedinţie, iar forţele politice de la guvernare cooperează cu principalele forţe din opoziţie pentru realizarea unor proiecte naţionale de anvergură."

Autorul noului plan rusesc pentru Transnistria este, potrivit presei ruse, preşedintele Consiliului Suprem de Securitate al Rusiei, Iurii Zubakov, ex-ambasador al Rusiei în Republica Moldova.