Planul rusesc – in recuperarea spatiului pierdut

Moscova isi revendica sferele sale de interese. Pe agenda opiniei publice din R. Moldova a aparut o alta „oferta” de reglementare a conflictului transnistrean din partea Kremlinului. Daca este o alta testare la capacitatea noastra de reactie sau este o alta initiativa de subminare a securitatii nationale ramane de vazut.

Consultarea din partea sefului statului, Vladimir Voronin, avuta cu cei mai importanti liderii politici si aparitia „dezvaluirilor de proiect”, gratie analistului politic international Vladimir Socor, ne induce la ideea ca este vorba despre o noua provocare si de evaluarea acesteia.

Mai nou, presedintele rus, Vladimir Putin, incearca sa-l convinga pe seful statului moldovean, VladimirVoronin, ca momentul pentru acord este potrivit. Rusia doreste o reglementare rapida pentru a contrasta cu disputa sa de la Natiunile Unite privind viitorul regiunii Kosovo. Se pune logic intrebarea- daca Kremlinul este atat de presat, de ce Chisinaul trebuie sa faca concesii?

otodata, centrul secesionist din spatiul post-sovietic este deranjat de pozitia defensiva a Rusiei in privinta „integritatii teritoriale” a Serbiei, care s-a vazut in timpul recunoasterii internationale, rapide, a regiunii Kosovo.

Dupa toate probabilitatile Rusia se va lipsi de intentia de a folosi „precedentul” (Kosova) pentru recunoasterea Abhaziei, Osetiei de Sud, Transnistriei si a Karabahului.

Conducerea CSI-2 (Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria) alarmante, in regim de urgenta, cer Kremlinului sa le fie recunoscuta “stataliatatea”.

Statutul atat de mult negociat al regiunii Kosovo este aproape recunoscut.

Rusia considera ca orice relatie dintre rezolutia din Kosovo si rezolutia conflictelor din spatiul postsovietic nu va fi una directa sau automata.

Este clar ca Rusia incearca sa-si mentina interesele sale in teritoriile fostelor republici ex-sovietice sub arhicunoscuta doctrina a “vecinatatii apropiate” atat timp cat sprijina integritatea teritoriala in cazul Serbiei.

Ce prevede „oferta” Kremlinului de aceasta data?

De fapt, propunerile Moscovei prevad semnarea unui document politic comun de catre Vladimir Voronin si liderul separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov, dizolvarea parlamentului de la Chisinau si a sovietului suprem (parlamentul de la Tiraspol) si organizarea, pana la sfarsitul anului, a alegerilor anticipate. In noul parlament al Republicii Moldova ar urma sa fie prezenti si o parte din reprezentantii Transnistriei. Proiectul mai prevede locuri in guvernul de la Chisinau pentru reprezentantii Transnistriei, garantarea de catre Moldova a mentinerii statutului sau de neutralitate, deci neaderarea la NATO, mentinerea trupelor rusesti pe teritoriul Republicii Moldova pentru inca cel putin doi-trei ani, excluderea dislocarii pe teritoriul Moldovei a trupelor altor state decat Rusia.

Moscova iarasi insista pe o decizie politica si rezolvare a deferendului pe verticala. Aceasta in contextul in care exista diferentieri de opinie la nivelul de jos si nu a fost testata exprimarea populatiei de pe cele doua maluri in vederea unei asemenea maniere de reglementare a conflictului transnistrean. In context, actualul regim de la Tiraspol poseda nu doar simbolic reprezentarea „sovietica” si „ranile unui razboi”, ci este intemeiat pe un sistem piramidal, opresiv, de strangulare a libertatilor publice si nu ofera un vant al schimbarii. Fara o eventuala „democratizare” a geospatiului de peste Nistru, de modificare a opticii si comportamentului cetateanului din regiunea transnistreana- sansele sunt nule in edificarea unui stat comun, democratic si contemporan.

Iu. Rosca, liderul Partidului Popular Crestin Democrat, formatiune considerata a fi „mesageria vocala” a intereselor nationale si valorilor democratiei euro-atlantice, este primul politician care atrage atentia asupra pericolului rusesc, imbracat intr-o noua mantie de proiect pentru regiunea transnistreana.

Actorii internationali ar trebui sa se ingrijeasca la promovarea si sprijinirea unei culturi de educatie civica in raioanele de rasarit ale R. Moldova, in scopul familiarizarii populatiei cu: principiile de baza ale democratiei si statului de drept, functionarea unui stat democratic, locul si rolul democratiei politice si al partidelor politice in cadrul unui sistem pluripartit, legile Republicii Moldova, drepturile si libertatile fundamentale de care trebuie sa se bucure toti cetatenii.

Cred ca presedintele Voronin nu este sinucigasul propriei imagini. Pripa cu care Rusia incearca sa revina in viata social-politica a R.Moldova este inteleasa. Rusia se afla in impas pe arena internationala. Un insucces in Kosovo n-ar fi atat de tragic in raport cu un succes in regiunea transnistreana a R. Moldova. Vrea cineva sa fie o alta marioneta ruseasca? Dar va accepta Vestul ca „ursul” sa-si bage o alta laba alaturi de gradina sa?