Moldova - România: vizele, nou prilej de disensiune

Criza vizelor la Consulatul României de la Chişinău reprezintă cel mai recent episod în relaţia complexă şi de multe ori plină de divergenţe dintre România şi Republica Moldova.

Imagini cu sute de cetăţeni ai Republicii Moldova stând la coadă la vize, în frig şi zloată în faţa consulatului stârneşte vii emoţii pe ambele maluri ale Prutului.

Introducerea vizelor de călătorie odată cu aderarea la 1 ianuarie 2007 a României la Uniunea Europeană a declanşat un adevărat haos care a afectat mii dacă nu zeci de mii de moldoveni, care până acum călătoreau în România doar cu paşaportul.

Autorităţile de la Bucureşti au pregătit trecerea la noul sistem din toamna anului trecut, dar se găsesc acum depăşite de situaţie.

Procesul de programare pe internet a dus la supra-aglomerare, ceea ce a făcut ca mulţi să renunţe şi să se deplaseze direct la Consulat.

Mulţi au fost obligaţi să stea la coadă de la 3 dimineaţa, iar cei veniţi din provincie au trebuit să stea la rude sau la hotel.

Aşteptări înşelate

Frustrările au fost alimentate şi de înşelarea speranţelor născute din declaraţiile de anul trecut ale autorităţilor române.

Ministrul de externe, Mihai Răzvan Ungureanu, a promis un sistem simplu, eficient şi gratuit.

Gratuitatea nu reprezintă însă un prea mare avantaj dacă nu reuşeşti să obţii viză la timp.

Nu numai studenţi şi elevi care învaţă în România sau oameni care-şi vizitează rudele sunt afectaţi, ci şi persoane aflate în tranzit prin România.

Un exemplu ar fi lucrătorii în Italia, care sunt obligaţi să meargă la Bucureşti la Ambasadă, deoarece Italia nu are reprezentanţă în Republica Moldova, fiind obligaţi să-şi procure viză.

Şi ca ei sunt atâţia alţii care lucrează sau învaţă în state ale UE.

Este drept că România a cerut Republicii Moldova deschiderea a două noi consulate la Bălţi şi Cahul, dar autorităţile de la Chişinău nu au dat încă un răspuns.

Deschiderea celor două consulate ar crea un precedent, care ar putea permite, de pildă, Federaţiei Ruse să ceară deschiderea unui consulat la Tiraspol, în regiunea nistreană, unde trăiesc peste 100 de mii de cetăţeni ruşi.

Problema cetăţeniei

Problema vizelor este una nouă, dar ea se adaugă uneia mai vechi, aceea a redobândirii cetăţeniei române.

Potrivit Legii Cetăţeniei din 1991, orice cetăţean al Republicii Moldova, indiferent de origine etnică, putea să redobândească cetăţenia română dacă unul dintre părinţi sau bunici fusese cetăţean al României înainte de 1940.

Timp de 10 ani, 95 de mii de persoane au beneficiat de prevederile acestei legi, redobându-şi cetăţenia într-un interval relativ scurt de câteva luni.

În decembrie 2001, coincidenţă sau nu, cu trei săptămâni înaintea ridicării de Uniunea Europeană a regimului de vize pentru cetăţenii României, guvernul Adrian Năstase a suspendat procedura rapidă de redobândire a cetăţeniei.

În 2003 a fost schimbată Legea Cetăţeniei, aliniindu-se cu standardele Uniunii Europene.

Cetăţenii Republicii Moldova au păstrat dreptul de redobândire, dar numai după o perioadă de rezidenţă în România de minimum 4 ani.

Ca atare, numărul de redobândiri în perioada 2002 - 2006 abia dacă a depăşit 3000.

Ofertă de Unire respinsă de Moldova

Pe măsura apropierii datei aderării României la UE, la sfârşitul verii 2006 s-a declanşat o adevărată frenezie a cererilor de redobândire.

Aproape 500 de mii de persoane au făcut cereri privind depunerea dosarelor.

Fenomenul a fost speculat de presa tabloidă britanică în toamna lui 2006, înaintea deciziei guvernului de la Londra privind deschiderea pieţei muncii pentru cetăţenii României de la 1 ianuarie 2007.

"Invazia moldovenilor" - au titrat unele ziare, trecând sub tăcere faptul că şansele celor 500 de mii de a obţine cetăţenia română în viitorii cel puţin 4 ani este practic zero, datorită prevederilor legii.

Impactul dorit de tabloide s-a produs însă: Marea Britanie nu şi-a deschis piaţa munci pentru lucrătorii din România şi Bulgaria şi cine ştie cât au cântărit titlurile false din presa londoneză.

Tot în 2006, preşedintele Traian Băsescu a propus reunificarea României şi Republicii Moldova în cadrul Uniunii Europene.

Preşedintele Vladimir Voronin a respins prompt oferta, care oricum avea şanse practic nule de realizare, având în vedere că Republica Moldova, pe lângă nivelul extrem de scăzut de dezvoltare, nu figurează nici măcar pe lista potenţialilor candidaţi, precum statele din Balcanii de Vest.

Nu este greu de ghicit care ar fi fost atitudinea Uniunii Europene la o astfel de modalitate de introducere a Republicii Moldova pe uşa din dos a UE.

A devenit Prutul o "cortină de fier"?

România a insistat întotdeauna că relaţia sa cu Moldova este una specială.

De aceea, acest ultim nou episod în relaţiile bilaterale nu poate să nu stârnească reacţii emoţionale.

După cum se poate vedea şi pe forumul BBC, unele persoane din Republica Moldova acuză România de o nouă "trădare", ca aceea din 1940, când basarabenii ar fi fost "abandonaţi" fără luptă lui Stalin.

Pe de altă parte unii români, din România sau din diasporă, îi acuză pe moldoveni de ingratitudine şi îi trimit în braţele ruşilor.

Până una alta, pentru mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova, temerile dinainte de 1 ianuarie 2007 par să se adeverească: râul Prut pare să fi devenit nu numai frontiera estică a Uniunii Europene, ci şi o nouă "Cortină de fier" între "fraţii de pe ambele maluri".