Deputatul comunist Victor Stepaniuc ţine lecţii de istorie

Întâlnirea de la Chişinău a unui grup de învăţători de clasele primare din localităţile româneşti din sudul Basarabiei, de pe teritoriul Ucrainei cu deputatul comunist Victor Stepaniuc s-a transformat într-o adevărtă prelegere de istorie, cu temele de predilecţie ale "moldovenismului".

Victor Stepaniuc le-a amintit învăţătorilor sau, mai exact, învăţătoarelor, venite din satele romaneşti din sudul Basarabiei, aflate astăzi în Ucraina, că în acele sate locuiesc moldoveni şi nu români, cum afirmă o parte din oamenii de ştiinţă.

Făcând o incursiune în istoria antică şi medievală, deputatul comunist a înceract să demonstreze că moldovenii şi românii sunt două poapoare diferite, iar aceste diferenţe ar fi apărut încă de la cucerirea Daciei de către romani. Victor Stepaniuc a lansat o nouă teorie privind etnogeneza locuitorilor Moldovei.

"Aici aş vrea să le aduc aminte celor care se mândresc că noi am provenit de la Roma că nu se ştie dacă noi am provenit de la Roma. Moldova a apărut în secolul XIV exact pe teritoriul care nu a fost ocupat de romani şi lucrul acesta li se ascunde la şcoală copiilor. Ascundea şi istoriografia veche şi, în mare parte, şi istoriografia nouă", a afirmat Victor Stepaniuc.

Referindu-se la situaţia actuală a moldovenilor din regiunea Odesa, Victor Stepaniuc, s-a arătat mulţumit că autorităţile ucrainene acordă destulă atenţie acestora.

"Avem un respect deosebit faţă de statul ucrainean care atrage atenţie. Poate nu în măsura în care am vrea noi, dar comparative cu alte state arată nun exemplu foarte bun, un respect faţă de minoritatea moldovenească. Şi noi, în Moldova avem un respect deosebit faţă de toate minorităţile. Diaspora ucraineană e cea mai mare la noi", a declarat fruntaşul comunist.

Situaţia nu e roză în Ucraina

Lucrurile par a fi însă cu mult mai nuanţate. Învăţătorii spun că se confruntă cu multe probleme, principalele fiind lipsa de literatură în limba română, dar şi faptul că pentru a-şi asigura o carieră, tinerii din localităţile româneşti trebuie să facă studiile sau în rusă, sau în ucraineană, întrucât actele de studii din Republica Moldova nu mai sunt recunoscute de către Ucraina.

În şcolile din mai multe localităţi pur româneşti au început deja să apară clase cu predare în rusă sau ucraineană.

"Documentele nu mai sunt valabile în Ucraina şi de acuma părinţii nu mai sunt motivaţi să înveţe în limba maternă deoarece copii nu au viitor", a declarat o învăţătoare.

"Vreau să vă spun că până acum majoritatea învăţau în limba maternă, dar în ultimii ani se simte această înclinaţie spre limba rusă pentru că după terminare ei nu se pot întoarce să lucreze acasă", spune o alta.

"Ar fi de dorit să avem mai multă literatură pentru copii, întrucât avem doar cu grafie chirilică şi în limba rusă, în ucraineană, puţin tare în moldoveneşte", adaugă a treia.

Problema identităţii românilor din Ucraina este la fel de acută ca şi în Republica Moldova.

Cei din sudul şi nordul Basarabiei sunt recunoscuţi de către autorităţile de la Kiev drept moldoveni, iar cei din nordul Bucovinei, Herţa şi Transcarpatia drept români.

În prezent, fie că se consideră români, fie moldoveni, numărul lor în aceste teritorii este de aproape 500 de mii.