Gazprom fura Basarabiei 1,5 miliarde USD

31.05.2007

Studiul de politici publice, efectuat de catre economistii Victor Pavlicov si Tudor Soitu, in colaborare cu Institutul pentru Dezvoltare si Initiative Sociale (IDIS) „Viitorul” releva ca efectul politicilor publice inadecvate in domeniul aprovizionarii si tranzitarii gazului natural, adoptate la diferite etape istorice de catre autoritatile Republicii Moldova pe parcursul anilor 1994-2007, au adus Bugetului de Stat un prejudiciu de aproximativ 1,5 miliarde de dolari, dintre care circa 338,4 milioane de dolari au fost utilizati pentru finantarea indirecta a regimului separatist, instaurat in stanga Nistrului, scrie Virginia Rosca in Flux. Studiul de politici publice in domeniul industriei gazelor a fost efectuat in baza actelor si documentelor obtinute de la conducerea companiei „Moldova-Gaz”, in urma verificarii, in perioada 2001-2002, de catre o comisie a Curtii de Conturi, din care facea parte si Tudor Soitu, coautorul studiului respectiv.

Soitu a declarat, in cadrul conferintei de presa, organizata ieri de IDIS „Viitorul”, in cadrul careia a fost prezentat studiul, ca cererea de a efectua controlul de specialitate a venit din partea Parlamentului. Ulterior, insa, forul legislativ nu a manifestat niciun interes fata de rezultatele raportului comisiei Curtii de Conturi. In urma analizelor efectuate, s-a constatat ca valoarea gazoductelor magistrale, evaluata conform legislatiei in vigoare, era de 1,87 miliarde de dolari. In acelasi timp, valoarea reala a business-ului de tranzitare a gazului, in momentul achizitionarii acestui patrimoniu de catre compania „Gazprom”, era de 467 milioane de dolari. Studiile atesta ca, in anul 1994, cand a fost incheiat acordul prin care „Gazprom” a obtinut 51 la suta din patrimoniul gazoductelor magistrale, datoriile companiei „Moldova-Gaz” fata de compania rusa au crescut de la 22,2 milioane de dolari pana la 343 de milioane de dolari, inclusiv 140 de milioane de dolari – datorii din penalitati. Aceasta crestere exploziva a datoriilor, calculata de catre monopolistul rus in domeniul gazelor naturale a avut intentia de a justifica cota de 51 la suta in noua societate moldo-rusa, valoarea acestor datorii urmand sa creasca exact pana la cota de 343 milioane de dolari. De aceea, tariful la gazul natural in Republica Moldova a fost majorat in acel an de la 38,5 de dolari pana la 80 de dolari, iar pentru fiecare zi de retinere a acestor plati se calcula o penalitate de 0,35 la suta din intreaga datorie, ceea ce constituia o rata de 17 ori mai mare decat cea aplicata in alte tari. Astfel, s-a obtinut o „umflare” rapida a datoriilor de 130 milioane de dolari. Acestea au fost conditiile cu ajutorul carora concernul „Gazprom” a obtinut monopolul asupra sistemului de gazoducte magistrale, achitand, prin reducerea datoriei, doar 51,5 milioane de dolari, adica un pret de noua ori mai mic decat cel real.

Potrivit autorilor studiului citat, paradoxal este faptul ca, pana acum, nu exista un temei juridic pentru detinerea controlului de catre Transnistria a unei parti din gazoductele magistrale moldovenesti, iar valoarea acestora nu a fost verificata, dat fiind faptul ca, la constituirea, in 1995, a companiei „Gazsnabtranzit”, intreprinderea „Tiraspoltransgaz” detinea o cota de proprietate a patrimoniului de gazoducte de 11 la suta, deoarece toate cele patru gazoducte moldovenesti tranziteaza partea stanga a Nistrului. Contoarele, conform carora se calculeaza volumul gazelor naturale intrate si iesite din Republica Moldova se afla in Ucraina, la 30-40 km de hotarul moldovenesc, iar pentru a se face o repartizare a pierderilor, anual, se intruneste o comisie mixta moldo-ucraineana, care, in urma unor negocieri, distribuie aceste volume intre Ucraina si Republica Moldova. De mentionat, insa, ca, pana acum, niciun leu din aceste cheltuieli aferente pierderilor de gaze naturale nu a fost preluat de catre partea transnistreana.

Autorii studiului prezentat ieri afirma ca repartizarea veniturilor de tranzit intre malul stang si malul drept al Nistrului a fost distorsionata prin reducerea uniforma a pretului de procurare a gazului natural din Rusia, de la 80 de dolari pana la 58 de dolari, in contul achitarii serviciilor de tranzit a gazelor naturale prin Republica Moldova, fiind omis faptul ca ponderea regiunii transnistrene in consumul de gaze naturale este cu mult mai mare decat contributia acesteia la tranzitarea lui, fapt ce a dus la achitarea suplimentara, in doar 3 ani (1995-1998), de catre consumatorii de pe malul drept al Nistrului, a 37,5 milioane de dolari. Astfel, catre sfarsitul anului 2006, Republica Moldova a cheltuit suplimentar 103 milioane de dolari, deoarece nu a ajustat pretul la tranzitul de gaze naturale, aproape 240 milioane de dolari – in urma „umflarii” tarifului si plus 231 milioane de dolari – in urma achitarii de catre consumatorii de pe malul drept a cheltuielilor aferente malului stang.

Expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ionita, a afirmat, in cadrul conferintei de presa, ca, prin erorile comise de catre autoritatile centrale la aplicarea acestor politici publice in domeniul industriei gazului, Republica Moldova a pierdut mai mult decat valoarea tuturor fondurilor donate de organismele internationale in ultimii 15 ani. Reprezentantii „Moldova-Gaz”, prezenti la conferinta de presa de ieri, nu au facut niciun comentariu vizavi de datele continute in acest studiu, mentionand doar ca datele prezentate vor fi remise conducerii companiei.