Iarna neobişnuit de caldă reduce cheltuielile de încălzire

Iarna din Republica Moldova este neobişnuit de caldă în acest an, ca şi în întreaga lume.

Efectul pozitiv al acesteia ar fi că e mai puţin costisitoare pentru cetăţean, dar şi pentru autorităţi.

Absenţa gerului şi a zăpezii au redus drastic din cheltuielile de încălzire. Dar cum se explică temperaturile înalte, peste normă, din acest an?

O prognoză meteo pentru o zi de sfârşit de săptămână din cea mai rece lună a iernii – ianuarie, numită în popor – gerar.

„Avem o neobişnuit de caldă. Şi iată chiar la noi în Republica Moldova, temperatura medie lunară a fost cu trei-patru grade mai înaltă decât norma."

"Şi acum în primele două săptămâni ale lunii ianuarie avem temperaturi şi mai ridicate anume pentru perioada aceasta. Şi norma este întrecută cu şase-opt grade”, spune Ilie Boian, şeful adjunct al Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

El spune că aceiaşi situaţie se atestă pe întregul continent european.

Iar în partea europeană a Rusiei, temperatura aerului a depăşit norma pentru această perioadă chiar cu 8-13 grade, afirmă Ilie Boian.

Această iarnă „anormal de caldă”, cum spune domnul Boian caracterizează, doar vremea şi nici într-un caz clima.

„Nu-i nici o legătură directă între anomalia iernii din anul acesta şi schimbarea climei."

"Majoritatea savanţilor din domeniu, din întreaga lume, recunosc într-adevăr că are loc încălzirea globală a climei însă anomaliile acestea sau iernile acestea neobişnuit de calde, sau verile foarte, foarte calde sunt nişte variaţii ale vremii în primul rând. Deoarece clima se schimbă mult, mult mai încet”, spune Ilie Boian, şeful adjunct al Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

De ce este aşa de cald?

Vremea din această iarnă este condiţionată de doi factori: după cum spune Ilie Boian - de emisiile gazelor cu efect de seră, care cresc tot mai mult şi de fenomenul El Nino, care se caracterizează prin încălzirea deosebită a maselor de apă din Oceanul Pacific, în latitudinile ecuatoriale şi tropicale.

Un fenomen care s-a intensificat toamna trecută şi a cauzat astfel iarna deosebit de caldă pe continentul european.

"Însă iernile calde sunt caracteristice pentru Republca Moldova", spune Ilie Boian. "Dar nu cu aşa intenistate. Se întâmplă să avem astfel de temperaturi ridicate periodic, aproximativ o dată la 10-15 ani".

Efecte negative

L-am întrebat pe şeful adjunct al Serviciului Hidrometeorologic de Stat ce daune pot aduce temperaturile mult peste zero grade din această iarnă.

„Se vede că n-o să avem o iarnă, şi am mai spus-o, că n-o să avem o iarnă adevărată anul acesta şi de aceea, cred că prejudiciile vor fi minime."

"Culturile de toamnă şi plantele multianuale la noi sunt în stare de repaos sau vegetează foarte lent", spune şeful adjunct al Serviciului Hidrometeorologic de Stat.

"De aceea dacă nu vor fi scăderi bruşte de temperatură, de exemplu de până la -15-20 de grade bruşte şi rapide, clar că influenţa negativă nu se va resimţi. Şi se presupune că vor fi calde nu numai lunile de iarnă, ci şi luna martie. Se prognozează că în luna martie va fi mult mai cald decât de obicei.”

Potrivit Info-Prim, un studiu realizat de specialiştii europeni demonstreză că păsările nu au migrat în ţările calde, pe motiv că ar fi găsit suficientă hrană, urşii n-au intrat în hibernare, ceea ce le dă peste cap metabolismul, iar viruşii se înmulţesc şi suferă mutaţii.

Iar presa germană scrie că în vecinătatea oraşului München au apărut ţânţarii anofel, purtători ai malariei tropicale.

În acest sens, deocamdată, populaţia din Republica Moldova nu are de ce să se alarmeze.

„Nu avem nimic deosebit. Gripă nu este. Infecţii respirator-acute nu sunt. Adică e ceva obişnuit”, crede Ion Cibotaru, de la Centrul de Medicină Preventivă.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, ce mai friguroasă iarnă a fost în 1963, când temperaturile au ajuns la 26 -36 de grade sub zero.

Iar în 1990 – cea mai caldă iarnă. Termomentrele arătau atunci + 20 - 23 de grade.