Lupta cu istoria – In „chingile” unui 10 iunie

08.06.2007

Rusia lui Putin (foto) a lansat un atac agresiv la adresa SUA si Europei. In acest nou „razboi rece”, inventat de colonelul – presedinte de la Kremlin este prinsa R. Moldova. Pe 10 iunie ne vom dumeri cu totii.

Pana acum stim sigur ca Alianta Nord Atlantica conditiona ratificarea Tratatului FACE numai dupa evacuarea trupelor rusesti din R. Moldova si Georgia. Tratatul FACE constituie pentru Statele Unite o “piatra de temelie” a securitatii europene si ca aceastea sunt gata sa-l ratifice, dupa ce Rusia isi va indeplini angajamentele asumate in 1999 la Istanbul, privind retragerea trupelor de pe teritoriul R. Moldova si al Georgiei.
In prezent, NATO condamna amenintarile Moscovei potrivit carora Rusia isi va indrepta rachetele spre tinte din Europa, daca SUA nu renunta la planul de amplasare a scutului anti-racheta.
Tarul „democratiei ruse”, Putin, a amenintat ca va reorienta rachetele balistice spre tinte din Europa, daca SUA instaleaza elementele scutului lor antiracheta in Cehia si Polonia. Putin intra in istericale si ameninta cu arma nucleara.
In replica, Washingtonul a apreciat ca toate criticile lansate de liderul rus nu vor detensiona relatiile dintre cele doua tari.
Inaintea summitului G8 din Germania, presedintele George Bush a incercat sa spulbere ingrijorarea Rusiei generata de intentiile SUA de a amplasa in Europa de Est elemente ale sistemului american de aparare antiracheta (ABM). "Vladimir, nu trebuie sa-ti fie teama de ABM", a declarat el- "Razboiul Rece s-a incheiat".
Moscova s-a retras in urma cu 2 luni din tratatul de neproliferare a fortelor conventionale din Europa, care stabileste numarul si amplasarea militarilor pe teritoriul continentului. Decizia a fost luata in semn de protest fata de planurile Statelor Unite, care au hotarat in luna mai 2002, sa renunte la Tratatul anti-balistic care interzicea dezvoltarea sistemelor nationale de aparare antiracheta.
Referitor la actuala situatie geopolitica, Ambsadorul R. Moldova in SUA, Nicolae Chirtoaca, remarca urmatoarele: „Rusii promoveaza o politica foarte agresiva, intr-un joc geopolitic de anvergura in care acest spatiu ex-sovietic este doar o moneda de schimb. Noi constientizam acest lucru, incercam sa ne consolidam independenta, relatiile bilaterale in primul rand cu Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana si sa rezistam acestor atacuri”.

Si in UE, dar si in CSI
Puterea de la Chisinau ramane in fata unei vechi si banale dileme: ce optiune sa-si asume? Ca R.Moldova nu intentioneaza retragerea din CSI, am aflat de la presedintele Vladimir Voronin, cu ocazia celei de-a XXVII-a sedinte plenare a Adunarii Interparlamentare a CSI ce a avut loc la Sankt Petersburg. Voronin a declarat ca R. Moldova urmareste integrarea in Uniunea Europeana, dar aceasta nu inseamna ca tara trebuie sa paraseasca CSI (Comunitatea Statelor Independente, care grupeaza 11 state din fosta URSS). Totodata, presedintele Voronin a reiterat necesitatea strangerii relatiilor cu Rusia, Ucraina, Belarus si cu alte tari CSI exclusiv pe baza bilaterala. Voronin a subliniat ca garantia prosperarii popoarelor in spatiul post-sovietic consta doar in sincronizarea standardelor juridice generale si apropierea valorica maxima a celor doua integrari in Vest si Est.

Labirintul unei optiuni
Uniunea Europeana presupune ca R.Moldova ar putea reintra in scurt timp in sfera de influenta a Rusiei, sustinea publicatia electronica EUobserver. Uniunea Europeana se teme ca un acord bilateral Chisinau-Moscova ar putea fi incheiat la 10 iunie, iar acest acord ar readuce statul moldovean, candva proeuropean, in sfera de influenta a Rusiei, ca o lovitura data scopurilor politicii de vecinatate a blocului european. Pentru a nu admite realizarea acestui plan, europenii fac presiuni asupra Rusiei pentru a relua negocierile in format multilateral, in care sa fie incluse si Moldova, si Transnistria. Ei presupun ca aceste negocieri vor pune capat celor 15 ani de conflict cu Transnistria. "Moldova ar fi prima tara pe care Kremlinul ar castiga-o inapoi de la Occident din anii '70", scria The Economist.
In alta ordine de idei, SUA iau in calcul existenta unei forte multinationale de mentinere a pacii, care sa includa si Rusia, in regiunea separatista transnistreana, ca posibila solutie a disputei cu Moscova pe tema controlului asupra armelor. "SUA discuta cu aliatii din NATO o serie de optiuni in care sa propuna rusilor o forta alternativa de mentinere a pacii pentru Transnistria, una de natura multilaterala, cu participarea Rusiei", a declarat oficialul american Paula DeSutter.
Recent, mass-media rusa a realat despre indiferenta cu care ar fi fost primit Smirnov la Moscova de oficialii rusi, cu ocazia “Zielelor Transnistriei” sarbatorite in capitala rusa. Noul rasfatat al presei aservite Kremlinului este Evgheni Sevciuc, presedintele paralamentului de la Tiraspol. Sevciuc afirma ca rolul intern al paralamentului trebuie modificat pentru a rezolva problemele urgente ale Transnistriei.
Despre pactul secret dintre R.Moldova si Rusia a anuntat analistul politic Vlad Socor. Iurie Rosca a fost singurul lider politic care a luat atitudine fata de un eventual plan secret diversionist la adresa statalitatii si securitatii R. Moldova. Intelegerea dintre Putin si Voronin ar urma sa fie semnata pe 10 iunie. Initiativa, care vine din partea Rusiei, are menirea sa promoveze interesele Tiraspolului si sa destabilizeze situatia politica de la Chisinau. In cazul in care o asemenea initiativa s-ar intampla, Rusia ar obtine aprobarea oficiala a Republicii Moldova pentru prezenta ei militara in Transnistria, ceea ce o va ajuta sa evite complicatiile legate de respectarea Tratatului armelor conventionale din Europa (CFE), pe care Moscova il incalca la ora actuala, intrucat trupele sale “de mentinere a pacii” din republica separatista nu au, de fapt, un mandat de mentinere a pacii.
In plus, Moscova este interesata de mentinerea Transnistriei in sfera ei de influenta din cauza pozitiei geografice strategice a republicii separatiste, la granitele Europei si ale Ucrainei. Moscova va putea monitoriza indeaproape miscarile NATO si ale Statelor Unite, care se apropie tot mai mult, patrund tot mai adanc in Europa de Est, o data cu gazduirea bazelor militare americane in Romania si posibila amplasare a elementelor unui sistem defensiv antiracheta in Polonia si in Cehia.
Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului, liderul popularilor crestin democrati din R. Moldova a afirmat ca persoane din anturajul lui Voronin l-au asigurat ca presedintele nu va semna nici un act care vizeaza reglementarea problemei transnistrene in cadrul intrevederii din 10 iunie cu omologul sau rus, Vladimir Putin.