Băsescu dă ochii cu Ursul

25.06.2007

Preşedintele României şi al Rusiei, Vladimir Putin, se vor întalni astăzi, la Zagreb, la summitul regional al energiei

Traian Băsescu este cea mai sonoră voce din zona care a promovat o nouă abordare în relaţiile cu Rusia

Preşedintele Traian Băsescu se va întâlni astăzi, la Zagreb, (Croatia), cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, în cadrul summitului regional al energiei. Preşedinţia croată a indicat ca au confirmat deja participarea la această reuniune preşedinţii Albaniei, Bosniei, Macedoniei, Muntenegrului, României şi Serbiei. Grecia va fi reprezentată la nivel de ministru adjunct la summitul regional de la Zagreb consacrat energiei, la care va participa şi un reprezentant al Comisiei Europene. Preşedintele rus Vladimir Putin s-a deplasat, duminică, la Zagreb, pentru a participa la summitul regional asupra energiei. Întâlnirea de azi se anunţă a fi una de gradul zero: preşedintele Traian Băsescu a fost cea mai răspicată voce din regiunea Mării Negre care a promovat o nouă abordare în relaţiile cu Rusia. Scopul reuniunii este de a oferi reprezentanţilor ţărilor din regiune ocazia de a prezenta punctele lor de vedere asupra problemelor actuale legate de energie.

Conducta Constanţa-Trieste


Summitul regional pe probleme de energie în Europa de Sud-Est de la Zagreb, care a debutat duminică 24 iunie, va lua în discuţie şi proiectul oleoductului transeuropean destinat transportului ţiţeiului provenit din Marea Caspică spre Europa Centrală şi Occidentală, evitând însă strâmtorile Bosfor şi Dardanele, informează RIA Novosti.

Printr-o conductă cu o lungime de 1319 kilometri, care va face legătura între Constanţa (România), pe coasta Mării Negre, şi Trieste (Italia), pe coasta Mării Adriatice, petrolul din Azerbaidjan, Turkmenistan şi Kazakhstan ar urma să fie livrat Europei Occidentale. Costul acestui şantier este estimat undeva între 2,0 şi 3,5 miliarde dolari în funcţie de capacitatea viitoarei conducte. Lucrarile ar putea să se finalizeze în 2011, iar debitul maxim ar urma să fie de aproximativ 90 milioane tone pe an.

Iniţiat în anul 2002 şi susţinut de UE, proiectul oleoductului Constanţa-Trieste a primit un impuls în luna aprilie 2007 când a fost semnată Declaraţia ministerială privind construirea oleoductului Constanţa-Trieste, de către reprezentanţii României, Croaţiei, Serbiei, Sloveniei şi Italiei.

Planul rus: Burgas-Alexandropolis

Moscow Times aminteste în legatură cu întâlnirea de la Zagreb că în luna martie Rusia, Grecia şi Bulgaria au semnat un acord privind construirea unui oleoduct care să lege porturile Burgas şi Alexandropolis, conductă care ar urma să ocolească strâmtorile Bosfor şi Dardanele. Moscow Times o citează pe şefa biroului de presă a preşedinţiei croate, Danijela Barisic, care a declarat că la Zagreb preşedinţii prezenţi nu vor discuta proiecte de conducte sau alte acorduri specifice. Cotidianul rus afirmă că "Putin va promova Rusia ca un partener energetic stabil şi va încerca să-şi consolideze acordul conductei Burgas-Alexandropolis".

„Muşcăturile lui Băsescu”

20 octombrie 2006: Traian Băsescu susţinea, la Helsinki, la reuniunea grupului Partidului Popular European, din preziua reuniunii Consiliului European, nevoia ca UE să negocieze un tratament nediscriminatoriu al statelor beneficiare de gaz sau ţiţei din Federaţia Rusă. Urmare a intervenţiei lui Băsescu, susţinută de majoritatea oficialilor prezenţi, Jose Manuel Durrao Barosso a fost desemnat să vorbească - la reuniunea informală a şefilor de stat şi de Guvern din UE - cu preşedintele rus Vladimir Putin despre nevoia unui astfel de tratament.

1 noiembrie 2006: "Spaţiul economic şi politic evoluează în strânsă interdependenţă şi este important să amintim că promovarea reformelor în intreaga regiune a Mării Negre este îngreunată de monopolul energetic al Rusiei în zonă. Acest fapt este cu atat mai îngrijorător, cu cât regresul liberalizării şi privatizării coloşilor energetici ruseşti este evident, cazul Yukos este grăitor în acest sens", susţinea Traian Băsescu în discursul de deschidere a lucrările videoconferinţei internaţionale "Dezvoltare economică şi securitate în regiunea Mării Negre", organizata la Washington.

12 noiembrie 2006: UE trebuie sa iasă din situaţia de dependenţă faţă de gazele naturale livrate de Rusia, susţinea preşedintele Traian Băsescu, precizând că în urma accelerării lucrărilor la centrala nuclearoelectrică de la Cernavoda, România "se va elibera", atât politic, cât şi energetic. UE trebuie să iasă din situaţia de dependenţă faţă de gazele naturale livrate de Rusia, pentru a evita riscul de transformare a gigantului rus Gazprom într-un "instrument de presiune politică", insista Basescu.

21 ianuarie 2007: Preşedintele României relua ideea reducerii dependenţei faţă de petrolul şi gazul rusesc prin diminuarea consumului de energie şi dezvoltarea unor surse alternative de alimentare, într-un interviu acordat ziarului britanic Financial Times. "Pe termen lung, a avea un singur furnizor de energie este împotriva conceptului european al economiei de piaţă. Trebuie să avem competiţie", arăta Băsescu.

19 iunie 2007: Şeful statului român a reluat, la reuniunea GUAM de la Baku, ideea necesităţii creării unei alternative de aprovizionare cu energie a statelor membre UE. "Am subliniat faptul că este posibilă crearea unei pieţe a energiei la Marea Neagra şi Marea Caspică, o piaţă care să funcţioneze într-un cadru reglementat, transparent şi nediscriminatoriu, atât în ceea ce priveşte comercializarea materiilor prime energetice, cât şi in ceea ce priveste tranzitul, iar această abordare am avut-o plecând de la ceea ce ştiţi şi dvs. foarte bine, problemele care în ultimii trei ani apar cu regularitate ori pe teritoriul Ucrainei, ori - cum a fost anul trecut - din cauze generate, pe teritoriul Belarusului, sau state ale UE care nu sunt aprovizionate cu ţiţei deşi au contracte - situaţiile din Ţările Baltice", a amintit Traian Băsescu.