Artistii basarabeni, "strainii necesari"

25.07.2007

Tinerii de peste Prut care au cunoscut succesul aici spun ca Romania i-a primit uneori ca pe "cetateni de mana a doua".

La 67 de ani de la retragerea trupelor romanesti din Basarabia, care se implinesc in iunie-iulie anul acesta, retorica „podului de flori” si a „fratilor de peste Prut” sta inca in picioare, dar e golita de sens.

Cinci dintre tinerii scriitori si regizori basarabeni cu succes in Romania povestesc ca drumul Republica Moldova-Romania e cu dublu tais: i-a facut cunoscuti si apreciati in mediul artistic, dar le-a lasat un gust amar. Orice adoptie fericita pare ca vizeaza mai mult opera decat autorul: omul in carne si oase nu trece „podul de flori”, ci granita, un fel de „sperietoare” in ultimii ani.

„Romania nu poate nici macar sa-si rezolve institutional o multime de probleme elementare legate de Moldova: nici in ziua de azi nu avem doua consulate banale acolo. Individual insa, lucrurile stau cu totul altfel. Putem vorbi de o multime de indivizi de mare succes aici veniti din Basarabia”, rezuma situatia scriitorul Vasile Ernu.

Printre ei se numara dramaturgii Dumitru Crudu si Nicoleta Esinencu, scriitorul Alexandru Vakulovski, regizorul Igor Cobileanski, operatorul Oleg Mutu, Mitos Micleusan si Florin Braghis de la Planeta Moldova sau cantaretul Pavel Stratan.

„Rusii pe banii nostri”

Venit de peste Prut in anii ‘90, Vasile Ernu (36 de ani) - autorul cartii „Nascut in URSS” (Polirom, 2006), premiat recent pentru debut de Uniunea Scriitorilor - spune ca Romania l-a primit ca „o tara care-si cultivase diverse clisee si obsesii istorice. Am fost si vom fi strainii necesari, tratati la nivel de grup ca si cetateni de mana a doua. Cum fiecare tara trebuie sa-si inventeze marginalii ei, in cazul nostru, o varianta de tapi ispasitori ar fi moldovenii sau, mai bine zis, „rusii nostri”.”

Nicoleta Esinencu (29 de ani), dramaturg cu piese premiate si jucate in Europa si chiar Statele Unite, autoarea controversatei „Fuck you Eu.ro.Pa!”, radicalizeaza sintagma lui Ernu la „rusii pe banii nostri”.

Ironia ei e muscatoare, ca si in teatrul violent, cu ecouri sociale pe care il scrie, dar nu lipsita de o anume vulnerabilitate: „Cu Romania e ca si cu romanita: ma iubeste, nu ma iubeste...”. Scriitoarea intoarce insa oglinda, cu acelasi spirit critic, descriind un cerc vicios atunci cand recunoaste ca moldovenii se raporteaza mai mult la pasaportul romanesc decat la Romania.

„Aici am invatat ce inseamna sa urasti”

Controversatul Alexandru Vakulovski (29 de ani), autorul „Pizdetului” (Polirom, 2002), e cel mai categoric: „Romania m-a primit execrabil. Aici am invatat ce inseamna sa urasti”.

Conditia asumata de strain in propria tara - adica in spatiul „sifilitico-mioritic”, locuit de „gheto-daci” - e o prezenta coroziva si in proza lui Vakulovski: „Suntem de-ai vostri numai de ziua unirii, cand se dau artificii, cand crapati mici si bere si va bucurati de concerte play-back gratuite” (romanul „Bong”, Polirom, 2006). Ajuns in tara ca student la Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj, Vakulovski a fondat revista web „Tiuk!”.

„Eu nu ma simt ca nationalitate cu nimic mai deosebit de un simplu roman si cand aud pe cineva spunandu-mi ca nu sunt roman, ci rus sau basarabean, imi vine sa-l trimit sa se plimbe”, subliniaza autorul.

„Romanofobia”, pe cale de disparitie

Exista insa si cealalta fata a monedei. Dramaturgul Dumitru Crudu (39 de ani), premiat de UNITER in 2003 si jucat in strainatate, este de parere ca „romanofobia” e pe cale de disparitie in Republica Moldova, iar dovada o reprezinta sutele de mii de cereri pentru redobandirea cetateniei.

Trecerea granitei e o problema reala pentru toata lumea: „Te simti, fara sa vrei, un infractor, fiindca esti perchezitionat la sange. Pentru mine insa, imaginea Romaniei nu sunt vamesii, ci scriitorii, actorii, regizorii de teatru si film sau creatorii de arta contemporana”, crede autorul, in prezent redactor la Europa Libera din Chisinau.

Regizorul Igor Cobileanski (33 de ani), autorul scurtmetrajelor „Cand se stinge lumina” si „Sasa, Grisa si Ion”, foarte popular pe internet, e singurul caruia nu-i e frica sa pronunte cuvantul „patrie”: „Sunt roman nu din ‘89 incoace, ci de cand ma tin minte. Am prieteni care se simt la fel. Patria mea e Romania, iar tara - Republica Moldova. Cred in Unire si sunt convins ca aceasta se va produce. Mi-am facut studiile in Romania si, timp de patru ani, nu am intalnit decat prieteni in aceasta tara”.

In ultimii ani, economicul, politicul si Uniunea Europeana par sa fi ingrosat granitele, conchide Dumitru Crudu: „Nici Moldova si nici Romania nu sunt vinovate de unele depresii pe care le poti avea la un moment dat. E adevarat insa ca vama si granita au devenit un fel de sperietoare pentru toata lumea, indiferent din ce tara vine”.

PRIN ROMANIA

Basarabia se uita spre Vest

In iunie-iulie anul acesta se implinesc 67 de ani de la retragerea fortata a trupelor romanesti din Basarabia. La 26 iunie 1940, Molotov cerea printr-un ultimatum „inapoierea cu orice pret” a Basarabiei si cedarea nordului Bucovinei catre Uniunea Sovietica. In urma trupelor care s-au retras au ramas peste 3,7 milioane de locuitori, dintre care 53,49% romani.

Dupa sase decenii in care acestia s-au „metamorfozat” in moldovenii de astazi, tinerii spun ca nu se mai raporteaza atat de mult la Romania, cat la Europa. Iar motivul il rezuma Dumitru Crudu: „Oamenii s-au cam plictisit de tot felul de retorici si demagogii. S-au plictisit de nationalism si xenofobie. Ei vor pur si simplu sa circule liber, in orice colt al lumii. Sa traiasca normal si, bineinteles, in Europa”.

Manifestatii la Chisinau

Chiar daca retorica de tip „fratii de peste Prut” si „podul de flori” - aparuta in anii ‘90, dupa caderea URSS, cand a existat un curent de opinie puternic ce pleda pentru unirea cu Romania - persista, ea nu mai are forta. „Vor mai trece de trei ori cate 67 de ani si retorica va ramane aceeasi aici, interminabilele discutii despre constiinta nationala, limba, fratii de peste Prut si patria-mama, apropo, URSS era tot patria-mama”, explica Nicoleta Esinencu.

In ultimii ani, in actiuni izolate sau initiative ale unor partide s-a protestat fata de apropierea de Rusia si a politicii presedintelui Vladimir Voronin. Cea mai puternica manifestatie a avut loc in 2002, la Chisinau, cand Partidul Popular Crestin Democrat a pledat impotriva introducerii limbii ruse ca materie de studiu obligatorie in scolile romanesti. Recent, o surpriza a fost alegerea liberalului Dorin Chirtoaca in functia de primar general al Chisinaului.

SHOWBIZ

Pavel Stratan si O-Zone

In Republica Moldova exista o adevarata pepiniera de artisti, care, dupa ce s-au lansat in Romania, au cunoscut succesul pe plan international. O-Zone este, cu siguranta, cea mai reprezentativa trupa. Membrii formatiei au cucerit lumea cu hitul „Dragostea din tei” (care a ajuns pe locul 1 in toate topurile din lume), au vandut milioane de discuri si au castigat milioane de dolari.

Pavel Stratan a devenit un adevarat fenomen la putin timp dupa lansarea pe piata din Romania, unde a fost, timp de un an si jumatate, cel mai bine vandut artist. Cele trei discuri „Amintiri din copilarie” s-au vandut in peste 200.000 de exemplare, record doborat insa de micuta Cleopatra, fiica lui Pavel. La doar 3 ani, aceasta a primit triplu disc de diamant pentru vanzari de 400.000 de unitati din albumul sau de debut.

Stilul original al celor de la Zdob si Zdub i-a inscris pe rockerii moldoveni in galeria artistilor de succes. Printre altele, trupa a cantat in deschiderea Red Hot Chili Peppers si a ajuns pe scenele celor mai importante festivaluri europene. (Raluca Moisa)