Ratiunile conflictului transnistrean se intrevad in discursul lui Voronin

25.07.2007

O „solutie” care ar exclude definitiv optiunea NATO pentru Basarabia inseamna o forma de trasnistrizare! Si ar pecetlui victoria Rusiei in razboiul inceput in 1992!

Declaratia in limba rusa ale presedintelui Voronin (foto) in cadrul emisiunii „Conversatii cu presedintele”, difuzate vineri, 20 iulie, la postul de televiziune NIT a reiterat ideea de mentinere a asa zisei neutralitati a Basarabia si, in consecinta, de refuz categoric a integrarii in NATO. Afirmatia este parte a aceleiasi viziuni care domina politica externa a Chisinaului de 15 ani incoace. Si care s-a dovedit perdanta. Singura concesie facuta este semnarea IPAP, dar modul cum trateaza Chisinaul oficial institutia NATO – rezolvarea problemelor sociale, distrugerea de pesticide etc. – seamana cu atitudinea unui posesor de computer ultraperformant, dar pe care acesta il foloseste numai la introducere de texte. Adica o investitie nefructificata si consumatoare de resurse fara dividende reale.

In al doilea rand, populatia din Basarabia ramane extrem de deschisa la mesajul NATO, caci o proportie de 30% acceptare plus 30% indecizie in conditiile unui boicot mediatic pot genera usor, odata cu schimbarea orientarii de la varful puterii si declansarea unei campanii publice, o optiune de 50% pro-NATO. Asa s-a modificat, de altfel, si optiunea pro europeana in Basarabia!

In al treilea rand, argumentele livrate in interviul presedintelui sunt aceleasi si la fel de neconvingatoare. Asa zisul argument ca „fortele noastre armate nu pot influenta in nici un fel in Europa” nu este unul care sa te departeze de NATO - dimpotriva! Caci singura institutie care garanteaza securitatea in aceasta parte de lume este NATO prin Articolul 5 – nu UE, cel putin deocamdata.

In al patrulea rand, a fi sub umbrela NATO inseamna nu doar garantii de securitate pentru respectivul stat – ceea ce nu e putin deloc, dar si garantii pentru investitorii strategici care ar dori sa vina aici. Intr-o tara precum Basarabia, ocolita sistematic de investitori si in care banii occidentali preconizati sa vina sunt bani politici, nu economici, adica bani directionati politic si care singuri, niciunde si niciodata nu au pus in miscare o economie, acest argument ar trebuie serios regandit. S-a interesat cineva la Chisinau cate avantaje economice au avut tarile care s-au integrat in NATO? A intrebat cineva la Bucuresti, de pilda? Poate n-ar strica...

In al cincilea rand, auzim aceeasi obsesiva declaratie „niciodata nu vom renunta la neutralitate”. Dincolo de faptul ca nici un politician care stie nitica istorie nu mai poate spune astazi „niciodata”, sa reamintim ca, tehnic vorbind, singurul document care nu poate fi abrogat sau modificat de un stat este „Declaratia de Independenta”. Restul, inclusiv Constitutia, sunt atacabile si amendabile. Asa cu cimitirele sunt pline de oameni de neinlocuit, si rafturile arhivelor sunt doldora de texte constitutionale declarate sacrosante si intangibile la vremea lor.

In al saselea rand, si continuand ideea anterioara, este foarte plauzibil ca unul dintre motivele „solutionarii” grabite a conflictului sa fie tocmai acesta, adica de a opri NATO obligatoriu pe Prut. „Solutionarea” trebuie citita nu in orizontul realitatilor prezente, ci in orizontul evolutiilor din 2009! A devenit astazi limpede, dupa alegerile locale, ca Parlamentul din 2009 va arata altfel decat cel actual si va actiona in consecinta. Cu posibile consecinte si la nivelul reorientarii strategice a Basarabia. De aceea, devine acum un obiectiv major pentru cei care s-au opus totdeauna orientarii euro-atlantice a Basarabiaremodelarea Parlamentul astfel incat pachetul de control care ar permite renuntarea la neutralitate sa ramana in mana celor controlati de Moscova.

Si aici, in graba „solutionarii”, se dezvalui inca o data ratiunile conflictului transnistrean. Caci daca acest conflict a fost in primul rand unul geopolitic si politic - si asta a fost! - atunci devine evident ca orice asa zisa solutie care a ar exclude definitiv optiunea NATO pentru Basarabia, acum sau in viitor, inseamna, de fapt, o forma de trasnistrizare! Adica a doua victorie a Federatiei Ruse in conflictul transnistrean sau pecetluirea victoriei Federatiei Ruse in razboiul din 1992! Pentru ca, in definitiv, acesta a fost si mai este inca scopul principal al Moscovei in aceasta zona: blocarea nu atat a UE, cat a NATO la Prut si prezervarea pozitiei strategice numita Transnistria, care dupa „solutionare” se extinde la nivelul Basarabia, ca locatie strategica si element de negociere pe axele Ucraina si Marea Neagra.