Diaspora romaneasca acuza la unison impotenta MAE

18.08.2007

Lupta electorala anunta schimbari la Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni

A noua editie a taberei de vara de la Izvorul Muresului a reunit anul acesta câteva zeci de reprezentanti ai românilor din afara granitelor. Majoritatea celor care au luat cuvântul au criticat colaborarea cu Departamentul pentru Relatiile cu Românii de Pretutindeni (DRRP), din cadrul MAE, dar si relatia „paralela“ cu reprezentantele diplomatice cu care vin în contact. Deblocarea procesului de acordare a cetateniei române a facut obiectul unei rezolutii care are în vedere „înlaturarea erorilor trecutului, cu prioritate a celor generate de ocupatia sovietica în estul Europei“. Discutiile sunt însa departe de a aduce solutii în problemele comunitatilor românesti, dar lupta pentru electorat ar putea schimba jocul, asa cum s-a întâmplat cu legea pensiilor. Ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, nu a onorat invitatia organizatorilor. Consilierul prezidential Constantin Degeratu a declarat ca Presedintia a fost reprezentata la acest eveniment intrucåt relatia cu romånii din afara granitelor este o directie de actiune strategica pentru securitatea nationala.

Copiii nascuti in strainatate se afla in situatia de a ramane o perioada prea mare de timp fara identitate. Obtinerea unui certificat de nastere dureaza trei luni, costa 150 de euro, iar parintii trebuie sa faca un drum de 500 de kilometri pâna la Consulat. Ca si restul vorbitorilor, Maria Iancu, de la Asociatia Fratia din Portugalia, s-a plâns ca banii obtinuti de la DRRP prin proiecte ajung mult prea târziu, iar întocmirea necesita o munca de Sisif. Ea a atras atentia ca ambasada a refuzat sa se implice în problemele imigratiei, invocând „anumite principii“. Un consilier de la misiunea diplomatica de la Lisabona s-a oferit sa ajute, dar a cerut sa fie tinut în secret. Multe dintre asociatiile diasporei nu au personal instruit sa întocmeasca proiecte de finantare. În acest sens, Cristi Ariton, de la Asociatia Studenteasca din Italia, a propus trimiterea unor traineri care sa ajute la întocmirea proiectelor de finantare. „Ambasada de la Roma nu misca. Cu Departamentul de Cultura avem o relatie paralela. Propun înfiintarea unui post de atasat pe probleme de imigratie“, a spus acesta, invocând lipsa de comunicare. „DRRP te ajuta, dar trebuie sa faci ce îti spun ei. Propun ca acest departament sa nu mai tina de MAE, sa fie înfiintat dupa modelul ANI“, a mai spus Ariton.

În plus, personalul consular are de-a face zilnic cu peste 300 de cereri si nu poate face fata fizic situatiei. La Consulatul de la Barcelona, oamenii se calca în picioare.

Statutul DRRP e la mâna intereselor politice

Istoricul Mircea Dogaru a adus în discutie exemplul Ungariei, care ar avea o strategie pe 500 de ani pentru minoritatea maghiara. „Ungaria lucreaza la ce urmeaza dupa moartea Uniunii Europene“, a sustinut istoricul, care întrevede o divizare a UE pe principiul „tot ce e mic e minunat“ si usor de controlat. „O parte din dificultatile semnalate tin de disfunctionalitatile din tara, de haosul din MAE. Un lucru grav este politizarea DRRP“, a afirmat Olguta Vasilescu, deputat PRM. Miza discutiilor legate de acest departament este stabilirea autoritatii careia i se subordoneaza. Parlamentul a respins propunerile Presedintiei de a lua în subordine DRRP, iar Legea pentru românii de pretutindeni a fost trimisa din nou la Camera Deputatilor. Cei prezenti au cerut scoaterea din subordinea MAE. Unul din argumentele prezentate a fost legat de modelul Ungariei, Italiei, Bulgariei sau al Poloniei, pentru ca statutul diplomatilor este în dezacord cu modalitatile de lucru specifice acestei institutii.

Starea românilor pe care istoria

i-a lasat în afara granitelor a cunoscut o degradare accentuata: în Grecia, peste 700.000 de aromâni continua sa fie nerecunoscuti ca minoritate, în Bulgaria peste 160.000; în Ungaria au ramas numai 11.000 de romani din 150.000, cât erau la începutul secolului si exemplele pot continua.

«Dacii au fost slavi»

„Ni se spune ca suntem straini si, daca nu ne convine, sa mergem în România. Pentru a ramâne români a depins numai de noi“, a declarat Ion Popescu, deputat român în Parlamentul Ucrainei, pentru a taxa promisiunile nerespectate ale autoritatilor române. Popescu, care este si membru al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, a amintit ca reprezentantii României au preferat sa mearga la cumparaturi atunci când s-a votat anul trecut rezolutia privind românii din Timoc. Istoria pe care elevii români o studiaza în Ucraina este în totala contradictie cu istoria României. „Da, domnilor, dar dacii tot slavi au fost“, este replica istoricilor nationalisti ucraineni. Numarul scolilor românesti este în scadere din cauza transformarii în scoli ucrainene. În opinia deputatului, pericolul nu este al rusificarii, ci al ucrainizarii. „Din pacate, în relatia cu tara exista mari probleme. Nu exista o strategie de stat în aceasta directie“, a mai spus acesta, facând trimitere la un acord pentru înfiintarea unei universitati multiculturale, semnat înca din vremea mandatului lui Ion Iliescu. Contrar imaginii din tara, administratia instaurata de revolutia portocalie a înrautatit situatia românilor. Pe de alta parte, o parte din diplomele obtinute în România continua sa nu fie recunoscuta de Kiev, iar românii nu pot avea cetatenie dubla.

Lipsa de sprijin din partea Guvernului a fost acuzata si de reprezentantii românilor din Timoc. Una dintre propuneri s-a referit la subventionarea de la buget a scolilor românesti din afara României. Invitata la dezbateri, Olguta Vasilescu a declarat ca va ridica aceste probleme în Comisia de învatamânt a Parlamentului.

Rezolutie: Acordarea cetateniei poate fi simplificata

Rezolutia adoptata în urma discutiilor de la Izvorul Muresului solicita simplificarea procesului de acordare a cetateniei române, în semn de reparatie morala, inclusiv prin masuri reparatorii patrimoniale.

1. In primul rand, ca proba sa fie simpla, (deci fara aberanta probatio diabolica, cu rusinoasa trimitere a solicitantilor in „gura lupului“, la autoritatea Republicii Moldova sau Ucrainei pentru confirmari ale denumirilor localitatilor, ale prezentei lor in organizarea administrativa a judetului X, ori supunerea solicitantilor la calvarul rectificarilor de nume rusificate, ucrainizate, rectificare inutila din moment ce erau prezente in acte celelalte elemente de identificare, stabilire a starii civile;

2. In al doilea rand, receptia cererilor sa revina la nivelul autoritatii judetene sau direct instantelor de judecata - judecatoriile (de la frontiera de nord-est, spre exemplu, dar nu numai, ci la nivelul tuturor judetelor - eventual mai putin Municipiul Bucuresti, din cauza aglomerarii instantelor);

3. In al treilea rånd, dar cel mai important - pentru urgentarea rezolvarii situatiei - solutionarea cererilor de recunoastere a calitatii de cetatean roman, ca si a celor depuse deja la Comisia pentru Acordarea Cetateniei de pe langa Ministerul Justitiei sa fie data instantei judecatoresti civile (oricarei judecatorii, apelul la Tribunal la Sectia civila - sectie competenta pentru orice act de stare civila, recursul la Curtea de Apel).