Basarabia capituleaza in fata lui Putin?

22.08.2007

Reglementarea conflictului transnistrean si federalizarea Basarabiei au revenit in atentia mass-media si a cancelariilor diplomatice, in acest sfarsit de august, datorita unei declaratii care continua sa faca valuri si care nu a fost nici confirmata, nici infirmata de catre cercurile puterii de la Moscova si Chisinau, precum si din marile capitale ale lumii.Aceasta suspecta tacere politico-diplomatica poate sa releve faptul ca nu este vorba de nimic serios sau, dimpotriva, avem de-a face cu una din acele surprinzatoare mutari pe tabla de sah a geopoliticii mondiale, atat de specifica diplomatiei rusesti.

Serghei Karaganov, presedintele Consiliului pentru Politica Externa si Securitatea Statului, o structura consultativa de pe langa presedintia rusa, a sustinut intr-un interviu acordat cotidianului rus „Komsomolskaia Pravda“ ca s-a ajuns la o intelegere intre Basarabia si Federatia Rusa in ceea ce priveste reglementarea conflictului transnistrean. Subiectul unei posibile „intelegeri secrete“ intre presedintii Vladimir Putin (foto) si Vladimir Voronin a fost in atentia opiniei publice, politicienilor si mass-media inca din toamna anului 2006, cand se vorbea prin culise despre o negociere ruso-moldoveana. La mijlocul lunii aprilie 2007, au inceput sa fie vehiculate atat in presa, cat si in mediul diplomatic, informatii despre existenta unui nou plan de reglementare propus de Federatia Rusa in ceea ce priveste problematica transnistreana, care nu ar fi fost negociat, ci doar prezentat autoritatilor de la Chisinau. Analistul Vladimir Socor a mentionat, intr-un articol din revista electronica „Eurasia Daily Monitor“, aparut in 13 aprilie 2007, elementele noului scenariu de reglementare. Socor aprecia ca acest nou plan reprezinta o incercare de modificare radicala, de catre rusi, a continutului pachetului de propuneri basarabean.

Planul rusesc a fost prezentat de catre presedintele Vladimir Voronin pe 11 aprilie, in cadrul unor consultari cu lideri ai unor partide parlamentare apropiate, la care au luat parte si Vasile Sova, ministrul Reintegrarii, si Mark Tkaciuc, consilier prezidential, implicati in consultarile moldo-ruse desfasurate in perioada august 2006–ianuarie 2007.

Presedintele Voronin a prezentat trei documente redactate in limba rusa, care prevad: 1) semnarea unei declaratii politice Voronin–Smirnov, privind autodizolvarea celor doua foruri legislative de la Chisinau si Tiraspol, si anuntarea de alegeri anticipate, pentru toamna acestui an (noiembrie); 2) lansarea procesului de reglementare, pornind de la organizarea de alegeri simultan, dar separat, pe cele doua maluri ale Nistrului, la care ar urma sa participe si locuitorii Transnistriei, acesteia revenindu-i vreo 18-19 locuri in Parlamentul de la Chisinau, in conformitate cu ponderea populatiei; 3) aranjamentele postelectorale in urma carora Transnistria ar urma sa aiba in Guvernul de la Chisinau un viceprim-ministru si viceministri in toate ministerele. Iurie Rosca, vicepresedinte al Parlamentului Basarabiei si presedinte al PPCD, participant la discutiile din 11 aprilie 2007, a confirmat, intr-un interviu acordat ziarului „Flux“, veridicitatea informatiilor aparute in presa, cu mentiunea ca ar fi vorba de schite de proiect, si nu de un document final.

Presedintele Voronin a lasat sa se inteleaga ca pachetul de propuneri prezentat de partea moldoveana, in toamna anului 2006, a fost completat cu observatii si contrapropuneri rusesti, ceea ce i-a facut pe foarte multi observatori si comentatori ai fenomenului sa vorbeasca despre un nou „Plan Kozak 2“.

Basarabia va trebui, drept compensare pentru pacificarea regiunii cu sprijinul Federatiei Ruse, sa garanteze Rusiei ca va ramane tara neutra, nu va adera la NATO si nu va accepta alte trupe pe teritoriul Basarabiei, decat pe cele rusesti, care ar urma sa paraseasca Basarabia peste un an si jumatate. Totodata, Basarabia va trebui, printr-un alt document, sa recunoasca privatizarile rusesti din Transnistria.

Reprezentantii diplomatici ai UE, SUA si OSCE aveau sa declare ca au fost surprinsi de noua turnura pe care o luau evenimentele de la Chisinau si nu au recunoscut, in mod public, faptul ca stiau de continutul discutiilor ruso-moldovenesti. Opozitia politica de la Chisinau s-a inflamat la gandul existentei unui nou „Plan Kozak 2“ si a facut apel la respectarea Constitutiei Basarabiei, Codului Electoral, Legii cetateniei si a „Legii cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localitatilor din stanga Nistrului (regiunii transnistrene a Republicii Moldova)“, adoptata in unanimitate, la 22 iulie 2005, de catre intregul spectru politic prezent in Parlamentul Basarabiei.

Autoritatile de la Chisinau au negat permanent existenta unui plan rusesc de ansamblu, dand asigurari ca orice rezultat al convorbirilor cu Moscova va fi prezentat UE si SUA, inainte de a fi discutat in formatul „5+2“. Adjunctul asistentului secretarului de stat, David Kramer, a facut, in mai multe randuri, apel la transparenta si a avertizat ca Administratia SUA ar putea reconsidera acordarea de asistenta si sprijin politic, in cazul in care au loc negocieri in afara cadrului consacrat de dialog. Indemnuri sistematice la transparenta au fost adresate autoritatilor moldovene si de Reprezentantul Special al UE pentru Republica Moldova (RSUE), Kalman Mizsei.

Oficialii de la Kremlin nu au negat, in discutiile avute cu RSUE la Moscova in perioada 18-20 aprilie 2007, existenta unor discutii confidentiale cu Chisinaul in perioada ianuarie–februarie 2007. Lipsa de documente scrise a fost motivata prin teama scurgerii de informatii, iar autoritatile moldovene au afirmat ca exista doar pachetul lor de propuneri, care a fost retransmis partii ruse in martie 2007, impreuna cu o scrisoare a presedintelui Voronin. Existenta unui plan rusesc scris nu a fost confirmata in nicio imprejurare, ci doar faptul ca exista o serie de obiectii si propuneri ale partii ruse la propunerea de pachet moldoveneasca. Diplomatii rusi nu au agreat aparitia in presa a informatiilor si este greu de acceptat faptul ca aceasta s-a petrecut impotriva vointei autoritatilor de la Chisinau. „Misterul“ care exista in jurul acestui nou „Plan Kozak 2“, precum si suspecta tacere a diplomatilor Federatiei Ruse ma indreptatesc sa apreciez ca este posibil ca presedintele Vladimir Voronin, nemultumit sau speriat de posibilele evolutii ale evenimentelor din zona, sa fi facilitat scurgerea informatiilor in presa, in scopul dezamorsarii intentiilor ruse.

La sfarsitul lunii mai 2007, in mass-media au aparut informatii potrivit carora la summitul informal CSI de la Sankt-Petersburg, din 10 iunie 2007, ar urma ca presedintii Vladimir Putin si Vladimir Voronin sa convina un plan de reglementare a situatiei din regiunea transnistreana. Presedintele Vladimir Voronin a negat in fata diplomatilor occidentali si a mass-media ca ar urma sa discute solutionarea dosarului transnistrean cu ocazia acestei intalniri informale si a dat asigurari ferme ca nu va intreprinde demersuri in afara formatului „5+2“.

In cursul zilei de 15 iunie 2007, au avut loc la Chisinau discutii intre presedintele Vladimir Voronin si Iuri Zubakov, adjunctul secretarului Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse, referitor la posibilitatea reglementarii conflictului transnistrean, si s-au facut, foarte probabil, aranjamentele necesare pentru vizita de la Moscova, din 22 iunie, a lui Voronin. Detalii despre continutul discutiilor de la Moscova, dintre Voronin si Putin, cu privire la reglementarea problematicii transnistrene, nu au fost dezvaluite opiniei publice, in conditiile in care se banuieste ca partea basarabeana astepta acceptul partii ruse la propunerea sa de pachet.
Pe 28 iunie 2007, presedintele Basarabiei a convocat corpul diplomatic acreditat la Chisinau pentru a-i informa, totusi, despre continutul discutiilor de la Moscova, din timpul intrevederii cu Vladimir Putin.

Inaltul demnitar al Basarabiei i-a asigurat pe oaspeti de faptul ca solutia de reglementare va trebui gasita in formatul „5+2“ si ca Basarabia isi pastreaza cu fermitate pozitia sa constitutionala de neutralitate permanenta si nici nu discuta referitor la vreo oarecare prezenta militara permanenta a Federatiei Ruse pe teritoriul ei national. In cazul gasirii unui compromis in formatul „5+2“, actuala putere va face tot posibilul pentru a realiza in practica unificarea tarii in cele mai restranse termene. Intr-un astfel de context suntem surprinsi si uluiti de declaratiile lui Serghei Karaganov, privitoare la incheierea unui acord secret ruso-moldovean ce prevede federalizarea Basarabiei, in acord cu propunerile rusesti, si o prezenta militara permanenta ruseasca pe teritoriul Basarabiei, la est de Nistru. Sa fie oare un adevar, neconfirmat inca, sau doar un nou joc operativ al serviciilor secrete ale Federatiei Ruse, in deplin acord cu diplomatii de la MAE rus? A pacalit Vladimir Voronin Occidentul, din nou, si a complicat situatia geopolitica de la frontiera de rasarit a UE si NATO? In urmatoarele zile vom afla (speram!) daca am fost mintiti cu nerusinare de catre Voronin sau daca oficialii rusi ne testeaza nervii si capacitatea de reactie.