„Ziua Republicii” – emanatia sentimentului negarii la comunisti

24.08.2007

Anul acesta autoritatile centrale, in premiera absoluta, nu vor mai organiza manifestatii de Ziua Independentei.Ele vor sarbatori „Ziua Republicii”, „sarbatoare” care in conceptia autoritatilor ar trebui sa inglobeze marcarea a doua date istorice: 27 august 1991, cand marcam 16 ani de la proclamarea Independentei Basarabieia (detasarea de URSS), adica eliberarea de sub ocupatia sovietica, si 24 august 1944, cand se implinesc 63 de ani de la desfasurarea operatiunii Iasi–Chisinau, in urma careia teritoriul actualei Basarabii a fost ocupat de trupele sovietice. Aceasta „noua sarbatoare moldoveneasca” este un fel de struto-camila, o aberatie, probabil, fara analog in lume, o perversiune politica, o actiune contra ratiunii si a bunului simt.

Cand am auzit prima data de „Ziua Republicii”, imediat m-a dus gandul la afirmatia presedintelui Vladimir Voronin, care a spus ca „Iisus Hristos a fost primul comunist”. Si „Ziua Republicii”, si afirmatia presedintelui Voronin sunt manifestari ale unei incercari stangace de a pune laolalta realitati diametral opuse. In timp ce orice om cu o pregatire minima intelectuala stie ca insusi fenomenul comunist a aparut, in acceptia lui Marks, ca si in aplicarea de o cruzime fara precedent in istorie de catre Lenin, ca un curent ideologic anticrestin, inclusiv cu practici de batjocorire a sfinteniei lui Hristos, dl Voronin cauta sa-l prezinte pe Dumnezeu si pe Satana ca fiind o singura persoana. Tot astfel si egalarea ocupatiei sovietice cu eliberarea de ea reprezinta aceeasi preocupare de inversare a valorilor, de albire a tot ce este mai negru, atat in realitatea spirituala, cat si in cea istorica. Este, de fapt, vorba de o anume debusolare identitara si o confuzie a viziunii asupra lumii, care il afecteaza tot mai grav pe liderul comunist. Astazi puterea este cuprinsa de inadecvarea la realitatile politice ale Basarabiei a anului 2007. Descumpanirea conceptuala este aprofundata si de „sentimentul insecuritatii”, o teama de perspectiva anului 2009, cand Partidul Comunistilor risca sa piarda majoritatea in Parlament, iar, dupa atatia ani de dominatie, o astfel de perspectiva li se pare un fel de sfarsit de istorie.

Marti, 21 august 2007, la Congresul Camerei de Comert si Industrie a Basarabiei, presedintele Vladimir Voronin a trecut in revista toate succesele guvernarii in domeniul economic (unele dintre care, in opinia mea, nu pot fi contestate), facand la un moment dat urmatoarea afirmatie: „Aceasta a fost o munca nervoasa, deloc simpla, care nu este la vedere si care necesita timp si calificare. Puterea nu cere multumire pentru aceasta munca, caci aceasta este crucea ei, a Puterii si obligatia ei” (in textul pe care l-am primit de la presedintie asa si este scris: „crucea” cu minuscula si „Puterii” cu majuscula). Eu cred ca ultimele evenimente il contrazic pe presedintele Vladimir Voronin, si anume: puterea de la Chisinau nu stie sa-si duca Crucea pana la capat, daca, in general, puterea comunista poate sa aiba Crucea sa. „A-si duce Crucea” pentru putere ar insemna sa stie si sa piarda, or tocmai de asta nu sunt capabili guvernantii nostri.

„Ziua Republicii” este, de fapt, o manifestare a sentimentului negarii, o incercare de negare a Republicii Moldova. Si acest sentiment al puterii comuniste, se pare, poate atinge culmi ingrijoratoare. Vreau sa atrag atentia ca Vladimir Voronin, revenit acum cateva zile din vacanta, nu s-a grabit sa dezminta afirmatiile lui Serghei Karaganov, seful Comitetului pentru politica externa si aparare de pe langa presedintele rus, Vladimir Putin, ca rusii ar fi convenit deja cu autoritatile moldovene un plan de solutionare a problemei transnistrene, care presupune federalizarea Republicii Moldova, acordarea unui statut de autonomie larga Transnistriei si, cel mai grav, permanentizarea si legiferarea prezentei militare a Federatiei Ruse prin crearea unor baze militare, cu mandat de lunga durata, in stanga Nistrului. Karaganov a mai afirmat ca acest plan deja ar fi pus in aplicare daca nu s-ar opune americanii si europenii. Daca nici Vladimir Voronin, nici Ministerul de Externe nu au dezmintit pana acum aceste afirmatii, inseamna ca sfetnicul lui Putin a spus adevarul. Inseamna ca guvernantii au incercat, cu adevarat, lichidarea ca stat a Republicii Moldova. Deci, Partidul Comunistilor, daca vede ca nu mai poate fi „carmaciul” Republicii Moldova, alege sa fie „groparul” ei. Avem noroc de americani si europeni, altfel s-ar fi putut ca astazi sa vorbim de Republica Moldova la timpul trecut.

Intr-un alt text afirmam ca guvernarea trebuie sa reia dialogul cu opozitia, daca vrea evitarea unei confruntari dure intre parti, daca doreste sincer binele Basarabiei. Astazi am putea reformula: reluarea dialogului politic este necesara pentru guvernare. Astfel, tara s-ar putea dezvolta in mod constructiv si previzibil pana in 2009, iar atunci noua guvernare, daca va fi tratata omeneste cat mai are statut de opozitie, va sti si ea sa ii raspunda cu aceeasi moneda noii opozitii sau, daca vreti, vechii guvernari.