Traian Basescu aduce problema Basarabiei in plenul Parlamentului European

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a sustinut astazi, 31 ianuarie, in plenul Parlamentului European, prima alocutiune in calitate de sef al statului dupa ce Romania a devenit membru al Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2007.

Romanian Global News va prezinta textul integral al alocutiunii sefului statului roman, subliniind referirile pe care Presedintele le-a facut la Basarabia.

„Stimate domnule Presedinte,

Onorati membri ai Parlamentului European,

Excelentele Voastre,

Doamnelor si Domnilor,

Este o onoare pentru mine sa fiu primul presedinte al Romaniei care, dupa aderarea noastra la Uniunea Europeana, se adreseaza acestui distins for parlamentar si, prin dumneavoastra, tuturor cetatenilor europeni. Privilegiul este cu atat mai mare cu cat este cunoscuta activitatea remarcabila a Parlamentului in slujba constructiei europene.

Prin pozitia sa de promotor ferm si implicat al procesului de extindere, forul parlamentar a transmis Romaniei inca de la inceput un mesaj de sustinere si de parteneriat. Numerosi membri ai Parlamentului ne-au devenit, de-a lungul timpului, cei mai apropiati prieteni si pentru aceasta le multumesc.
Doresc sa transmit si pe aceasta cale felicitarile mele domnului Hans-Gert Poettering, pentru alegerea sa in functia de presedinte al Parlamentului European si sa-i doresc mult succes in activitatea viitoare. De asemenea, felicit pe toti cei dintre dumneavoastra care ati fost desemnati in structura de conducere a Parlamentului European si va doresc mult succes in indeplinirea misiunii dumneavoastra.
In acelasi timp, ii multumesc domnului Josep Borrell si il felicit pentru impresionanta sa activitate in calitate de presedinte al Parlamentului European. Perioada mandatului domnului Borrell a coincis cu momente importante ale parcursului nostru european si pentru aceasta ii suntem recunoscatori.

Urez, de asemenea, succes europarlamentarilor romani care se afla la inceput de drum. Datoria ce le revine in calitate de reprezentanti ai cetatenilor europeni este una pe cat de onoranta pe atat de dificila. Sunt pe deplin increzator in capacitatea parlamentarilor romani de a raspunde asa cum se cuvine asteptarilor cetatenilor europeni, din care fac parte acum si cetatenii Romaniei.

Doamnelor si domnilor,

Din momentul in care s-au putut exprima liber, dupa decembrie 1989, romanii s-au pronuntat fara echivoc pentru revenirea in familia europeana. Mesajul principal al aderarii noastre a fost,: Am revenit in Europa!

Romanii au vazut in Uniunea Europeana un model de cooperare care a reusit sa faciliteze implinirea potentialului fiecarui cetatean european.

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana coincide cu apropierea unui moment aniversar de referinta pentru constructia comunitara. Este vorba de marcarea, la 25 martie, a unei jumatati de secol de actiune solidara in jurul unor idealuri comune: pace, libertate, toleranta, pluralism, respect fata de lege, unitate in diversitate, prosperitate economica, coeziune sociala. Toate aceste valori definesc Uniunea Europeana si i-au dat permanent forta de a merge mai departe.

Intr-o lume in plina globalizare, Uniunea trebuie sa fie mai puternica, mai eficienta, iar resursele de care va avea nevoie pentru aceasta trebuie sa vina tocmai din solidaritate, din forta politica, economica si sociala a noastra, a statelor care o compunem. Cu fiecare nou stat, Uniunea devine mai puternica, mai dinamica, mai bogata. Din aceasta perspectiva, o Uniune de 27 de state membre nu poate fi decat un castig atat pentru noii veniti, cat si pentru Uniune in ansamblu.

Distinsi membri ai Parlamentului European,

Chiar daca am devenit un stat membru al Uniunii Europene, intelegem din experienta proprie a procesului de pregatire interna ca aderarea nu este sinonima cu integrarea propriu-zisa. As putea spune chiar ca adevarata provocare acum incepe. Ni s-a deschis o noua perspectiva, depinde de noi sa o valorificam si sa o transformam intr-un succes atat pentru Romania, cat si pentru proiectul european.

Va asigur ca dupa 1 ianuarie 2007 nu am cazut in capcana relaxarii si suntem constienti ca procesul real al integrarii noastre abia acum incepe. Este un efort pe termen lung, ce trebuie facut la noi acasa, nu numai de catre institutiile statului, dar si de fiecare roman in parte.

Integrarea noastra trebuie sa vina, in primul rand, din capacitatea de a genera crestere economica, din institutii eficiente, o justitie credibila, independenta si capabila sa faca dreptate oamenilor, functionari necorupti, infrastructura la standarde europene, un mediu curat. Pe scurt, un standard de viata pentru cetatenii romani comparabil cu cel al celorlalti cetateni europeni.

In mod egal, integrarea Romaniei trebuie sa vina si din capacitatea noastra de a fi solidari cu interesul general al Uniunii. De asemenea, integrarea Romaniei inseamna capacitatea noastra de a armoniza interesul national cu interesul general al Uniunii, dar si din capacitatea de a ne aduce contributia la competitivitatea, securitatea si coeziunea interna a Uniunii Europene.

Daca ne raportam la punctul de plecare, inceputul anilor `90, rezultatele sunt importante. In Romania de astazi judecatorii sunt independenti, iar ministrii sunt responsabili pentru actele lor in exercitiul functiei. Situatia copiilor institutionalizati sau a celor cu deficiente s-a ameliorat considerabil.

S-a facut un efort important in integrarea romilor, problema care inca nu este rezolvata la parametrii satisfacatori. Romania are astazi cele mai dure formulare pentru declaratiile de avere si de interese pentru cei aflati in functii publice, a eliminat practica reesalonarii datoriilor companiilor, a introdus transparenta in acordarea fondurilor publice si s-au intarit sanctiunile penale pentru evaziunea fiscala.

Cu toate acestea, Romania mai are mult pentru a recupera decalajul care o desparte de statele membre avansate, chiar si fata de actuala medie europeana. Venitul mediu pe economie este de numai 328 de euro. Infrastructura de transport este mult ramasa in urma. Dezvoltarea rurala si eliminarea agriculturii de subzistenta constituie inca o mare provocare. Procentul populatiei ocupate in agricultura este inca foarte ridicat.

Clasa de mijloc nu este suficient de puternica pentru a deveni un motor puternic al societatii. Si lista nu se sfarseste aici.

Intrebarea dvs fireasca ar putea sa fie: Ce garantii exista ca Romania va continua reformele incepute si ca va elimina si aceste deficiente. Garantia consta in insusi sprijinul populatiei Romaniei si vointa politica a liderilor. Nu uitati ca niciun alt obiectiv politic, altul decat aderarea la Uniunea Europeana, nu a reusit sa uneasca cu aceeasi forta in jurul lui intreaga societate romaneasca si sa coalizeze intreg spectrul politic, ridicandu-se deasupra oricaror interese de partid sau a intereselor individuale. Contez pe aceeasi mobilizare si pentru procesul integrarii propriu-zise. Personal, in limitele prerogativelor mele constitutionale, va asigur ca acest obiectiv se va realiza. Avem aceasta datorie politica si morala in primul rand fata de cetatenii Romaniei.

Vom continua acest efort cu romanii si pentru romani. Vom gasi mai mult timp si mai multa rabdare pentru a dezbate la noi acasa implicatiile directe ale acestui efort asupra vietii cotidiene a cetatenilor nostri. Ii vom familiariza mai bine cu institutiile si temele europene. Le vom vorbi despre avantaje dar, in acelasi timp, va trebui sa le explicam si despre situatii care par greu de explicat. De exemplu, de ce romanii nu pot avea acces pe piata muncii din unele state membre, chiar daca cei mai multi dintre ei sunt muncitori cinstiti.
Si pentru ca ma adresez de la cea mai inalta tribuna a democratiei europene, as dori sa va marturisesc o preocupare personala pe aceasta tema: Uniunea a reusit sa depaseasca, in mod formal si institutional, vechile diviziuni est-vest. Este o realizare istorica, o realizare a acestui secol. La nivelul cetatenilor din unele state membre, insa, persista un deficit de cunoastere si ezitari in acceptarea est-europenilor ca parteneri deplini si membri ai aceleiasi familii. Nu doresc sa generalizez, dar fenomenul exista si are efecte asupra Uniunii in ansamblu.

Noi, oamenii politici, alesi direct de cetateni, avem datoria sa promovam, impreuna, cai de a imbunatati cunoasterea reciproca intre cetatenii nostri. Rezultatul va spori coeziunea interna a Uniunii, va diminua tendintele ultra-nationaliste sau extremiste si va consolida Uniunea noastra, de 27 de state membre. Sa invatam din experienta politicienilor din acele state membre care au platit un pret politic important pentru ca nu au acordat locul cuvenit comunicarii cu cetatenii lor si ca au lasat loc pentru indoieli si neintelegeri fata de unele evolutii europene. Si aici avem nevoie de sprijinul dumneavoastra Avem nevoie de vointa dumneavoastra de a intelege ca natiunile noastre, a est-europenilor, au motive de mandrie, au oameni de exceptie, au adesea o istorie europeana bogata, au plusuri pe care le ofera Uniunii in ansamblul ei.

Doamnelor si domnilor,

Avem convingerea ca asigurarea coeziunii interne a Uniunii Europene reprezinta o premisa esentiala, inclusiv pentru dotarea Uniunii cu capacitatea de a juca un rol extern corespunzator potentialului sau. Astfel, vom putea raspunde sfidarilor actuale la adresa securitatii in sens larg, fie ca este vorba de securitatea energetica, migratie ilegala, sau focarele de conflict si instabilitate din zonele vecine.

Romania va contribui la afirmarea tot mai puternica a Uniunii Europene ca actor global. Mai ales acolo unde poate aduce o reala valoare adaugata. Si aici am in vedere relatiile cu Balcanii de Vest si vecinatatea estica a Uniunii Europene.

In Balcanii de Vest, anul 2007 va reprezenta intr-un fel „anul adevarului”. Este anul in care comunitatea internationala va trebui sa demonstreze ca poate propune o solutie viabila pentru provincia Kosovo. Sunteti desigur la curent cu rezervele pe care le avem fata de impunerea din afara a unei solutii. Cred ca problemele sensibile din Balcani – Kosovo, perspectivele Bosniei si Hertegovinei, ale Republicii Muntenegru, angajarea Serbiei pe orbita europeana, dar si combaterea criminalitatii sau a puseurilor extremiste – isi vor gasi rezolvarea numai intr-o abordare unitara, la nivel regional.

Dificultatile din aria Balcanilor de Vest pretind o solutie integrata, inclusiv asigurarea unei perspective europene clare.

Perspectiva europeana oferita Republicii Moldova trebuie sa fie similara cu cea pentru Balcanii de Vest. Romania intentioneaza sa explice, sa sustina si sa gaseasca sprijin in interiorul Uniunii Europene pentru ca Republica Moldova sa revina in Europa, acolo de unde a plecat in 1940 fara vointa ei. Si populatia Romaniei si populatia Republicii Moldova au aceeasi istorie, vorbesc aceeasi limba, au aceeasi cultura, aceleasi traditii si aceleasi aspiratii europene. Cu siguranta, este o obligatie morala si politica a Romaniei si a romanilor sa lupte pentru ca familiile noastre de la est de Prut sa revina acasa, in Europa.

O alta zona care concentreaza tot mai mult atentia noastra este bazinul Marii Negre, tinand cont ca acesta nu este doar o zona de mare perspectiva, dar si una cu multiple riscuri si provocari. Cred ca suntem cu totii convinsi ca zona extinsa a Marii Negre ofera multe dintre raspunsurile posibile la marile intrebari legate de securitatea energetica europeana si globala.

Vrem sa dotam regiunea cu instrumente si mecanisme pentru controlul traficului ilicit de orice natura, pentru combaterea terorismului si a proliferarii armelor de distrugere in masa. Ne dorim ca 2007 sa aduca progrese reale in solutionarea diverselor conflicte inghetate din regiune si suntem deschisi la dialog cu orice partener care poate contribui la aceasta.

Vom sustine implicarea Uniunii Europene in procesele de solutionare a conflictelor inghetate, inclusiv sub umbrela Politicii Europene de Securitate si Aparare. Speram ca, impreuna cu statele vecine, sa transformam aceasta regiune intr-un model de coexistenta pasnica.

Romania isi propune sa fie, si in continuare, un contributor activ la consolidarea securitatii internationale. Vom ramane angajati in proiectele promovate de Uniune in cadrul Politicii Europene de Securitate si Aparare. In acelasi timp, ne pronuntam pentru un parteneriat transatlantic solid si pentru consolidarea cooperarii intre NATO si Uniunea Europeana. Nu putem concepe Europa si America de Nord decat ca entitati puternice care au obiective si valori comune...

Stimati membri ai Parlamentului European,

Asa cum am mai spus, am inteles ca integrarea deplina in Uniunea Europeana nu inseamna numai avantaje pentru noi si ca implica, deopotriva, responsabilitati si solidaritate. Si pentru ca sunt intrebat adesea care este valoarea adaugata pe care Romania o aduce Uniunii Europene, permiteti-mi sa ma refer macar la cateva aspecte.

Pentru o Uniune preocupata de cresterea economica si a competitivitatii ei globale, oferim, intre noile state membre, a doua piata de desfacere dupa Polonia si importante oportunitati pentru investitii. Romania a intrat in al saptelea an consecutiv de crestere economica, iar rata de crestere economica a Romaniei, pentru 2006, este de de 8,4%, superioara cu mult mediei de crestere economica a Uniunii. Acest lucru ne da increderea ca ne aflam pe drumul cel bun, chiar daca unele reforme trebuie continuate si consolidate. Investitiile straine directe in 2006, in Romania, s-au cifrat la cca 8,5 miliarde euro, iar in cei 17 ani de reforme transformarile dramatice care au avut loc au permis ca romanii care au imbratisat schimbarea sa se apropie de standardele pentru intrarea in Uniunea europeana.

Un alt argument este ca romanii sunt un popor crestin de origine latina, cu o puternica cultura europeana, un popor care a stiut sa-si pastreze traditiile si obiceiurile. Suntem un stat cu importante conexiuni atat in sud-estul Europei, cat si la est de granita externa a Uniunii. Marea Neagra se invecineaza direct cu Uniunea Europeana. Este un castig geostrategic, dar si o garantie suplimentara, pe care o da Romania, pentru securizarea spatiului european. Inca de la intrarea in NATO, Romania a devenit un furnizor de securitate si nu un consumator de securitate.

Venim cu o traditie politica si sociala importanta de toleranta si diversitate, de protectie a minoritatilor nationale, de respectare si de participare a acestora la viata politica, sociala si culturala a tarii. Aceasta experienta ne-a pregatit pentru cultura dialogului si a parteneriatului, care sunt eminamente parte a solidaritatii in cadrul Uniunii cu 27 de membri.

Nu in ultimul rand, Romania aduce un suflu nou, revigorant, de sustinere a obiectivelor politice ale agendei europene intr-o perioada in care starea de spirit este relativ sceptica. In prezent, 67% dintre romani declara ca au incredere in Uniunea Europeana.

In plus, prin faptul ca procesul de aderare a fost mai lung si poate mai dificil, noi reprezentam exemplul clar ca se poate reusi, in pofida oricaror dificultati. Ca orice natiune interesata sa promoveze reforme va reusi daca persista si este consecventa idealurilor sale.

Cultura Romaniei este una europeana prin definitie, prin natura si prin esenta, iar valorile europene s-au regasit mereu in cultura romanilor. Ca o recunoastere a acestui fapt, orasul romanesc Sibiu, alaturi de Luxembourg Marea Regiune, este acum Capitala Europeana Culturala pentru anul 2007. Imi face placere sa va invit sa vizitati Sibiul si va asteptam pentru a celebra impreuna in acest an talentul, imaginatia si diversitatea noastra si capacitatea romanilor de a trai impreuna cu minoritatile.

Doamnelor si domnilor,

Ne-am impus ca in anul 2007 sa ne conturam profilul Romaniei de membru al Uniunii Europene, membru responsabil si eficient, pe deplin cuplat la marile teme de dezbatere ale agendei europene. Din aceasta perspectiva, permiteti-mi sa va impartasesc doar cateva ganduri legate de viziunea noastra privind constructia europeana din care acum facem parte.

In plan intern european, ne vom alatura efortului de consolidare a Uniunii politice, cu institutii puternice si eficace, capabile de a promova, in continuare, procesul de integrare europeana.

In opinia noastra, intr-o astfel de configurare institutionala, Comisia Europeana garanteaza apararea interesului comun si asigura respectarea regulilor convenite impreuna.

Parlamentul European actioneaza ca principal promotor, la nivel european, al intereselor cetateanului, precum si ca un stimulent pentru consacrarea unei identitati europene.

Dorim, totodata, o Uniune dotata cu mecanisme democratice sensibile la evolutiile in plan intern si international care sa ofere raspunsurile asteptate de cetateanul european. Am in vedere: asigurarea spatiului de libertate si securitate, securitatea energetica, combaterea imigratiei ilegale.

Un rol important in diminuarea deficitului de imagine al Uniunii Europene in ochii cetatenilor europeni il au parlamentele nationale, cel putin asa vedem noi rolul Parlamentului Romaniei. Contributia acestora ar putea fi axata pe consolidarea dimensiunii de comunicare si explicare a initiativelor si activitatilor Uniunii Europene. Este firesc ca cetatenii sa fie asociati, printr-o informare sistematica, axata in primul rand pe raspunsul la preocuparile pe care le au. Din aceasta perspectiva, parlamentele nationale pot fi un actor important in asocierea cat mai stransa a cetatenilor nostri la rezolvarea provocarilor cu care se confrunta Europa, iar cooperarea intre Parlamentul European si parlamentele nationale este o necesitate, intrucat aceste institutii asigura, impreuna, nucleul legitimitatii si reprezentativitatii Uniunii Europene.

Stimati membri ai Parlamentului European,

Pentru ca aderarea noastra a coincis cu preluarea mandatului Presedintiei germane, dati-mi voie ca in incheiere sa ma refer doar la trei dintre prioritatile anuntate: Tratatul Constitutional, securitatea rutelor energetice si politica de vecinatate.

In ceea ce priveste Tratatul Constitutional, doresc sa asigur presedintia germana ca va avea in Romania un sustinator al demersului sau de revigorare a Tratatului si de avansare a unei solutii consensuale. Avem nevoie de un tratat solid, capabil sa consolideze legitimitatea actiunii politice la nivel comunitar. Credem ca deblocarea crizei constitutionale este esentiala pentru a da Europei capacitatea de a decide si actiona dupa definitivarea unui val de extindere fara precedent.

Avansarea Europei presupune ameliorarea legitimitatii democratice, a eficientei si transparentei institutionale a Uniunii. Doar in acest mod vom putea raspunde aspiratiilor cetatenilor nostri.
Am fost printre primii sustinatori ai acordarii unei atentii mai mari dosarului energetic, intelegand aici, alaturi de relatiile cu statele producatoare, si diversificarea, liberalizarea, conlucrarea intre actorii politici si actorii economici, investitiile in cercetare si dezvoltare. Solutia la nivel european continuam sa o vedem printr-o politica energetica comuna a Uniunii Europene, menita sa sprijine eficienta energetica, diversificarea resurselor si a rutelor de transport si liberalizarea sectorului pe tot lantul, de la furnizor la utilizator. Stim ca un astfel de proiect nu va fi usor de implementat. Dificultatea nu il face insa mai putin necesar.

Dupa cum stiti, din punctul nostru de vedere exista o regiune cheie in politica energetica a Uniunii Europene: Marea Neagra. Cred ca suntem cu totii convinsi ca zona extinsa a Marii Negre ofera multe dintre raspunsurile posibile la marile intrebari legate de securitatea energetica europeana si globala.
In Politica Europeana de Vecinatate avem deja un vehicul important pentru propagarea valorilor si standardelor in zonele rasaritene, de aceea trebuie sa actionam pentru a-i da mai multa consistenta. Salutam si sprijinim intentia actualei presedintii de a porni pe aceasta cale.

Doamnelor si domnilor,

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana marcheaza nu doar un nou inceput, ci un nou stadiu istoric, definit prin depasirea tarelor trecutului si orientarea catre viitor. Romania este constienta ca, de acum inainte, actiunile ei practice si obiectivele strategice vor beneficia de un instrumentar mai puternic si mai nuantat. Suntem hotarati sa utilizam acest instrumentar extins cu o deplina responsabilitate. Vom ramane fideli principiilor si valorilor fundamentale, ne vom asuma cu luciditate noul profil de stat membru al Uniunii Europene si vom incerca sa fructificam interesul national in cel mai bun spirit de solidaritate comunitara.

Va multumesc.”