1 Decembrie – Ziua Naţională a Tuturor Românilor
adăugat 01 decembrie 2010, 08:36, la Istorie / Ştiinţă • Articol publicat de Alexandru Rîșneac
La 1 decembrie 1918, Transilvania se unea cu Regatul României, în urma Adunării de la Alba-Iulia, luând, astfel, sfârşit, practic, procesul de unire a provinciilor istorice locuite în majoritate de români. Din 1990, după căderea dictaturii comuniste, 1 Decembrie a devenit Ziua naţională a României.
Actul politic de acum 92 de ani a fost rezultatul politicii externe româneşti şi al participării României la primul razboi mondial, între 1916 şi 1918, alături de Franţa, Anglia, Rusia şi SUA. Pe fondul dezintegrării imperiilor multinaţionale, otoman şi habsburgic, în contextul revoluţiei bolşevice în Rusia şi al proclamaţiei lansate de preşedintele SUA, Thomas Woodrow Wilson, privind drepturile naţiunilor, se constituiau noi state naţionale pe ruinele acestor imperii.
Vorbind despre unirea provinciilor românesti, istoricul Neagu Djuvara afirma: “Aveam de acum ceea ce s-a numit România Mare. O ţară mai mult decât dublată şi în întindere şi în populaţie şi cuprinzând majoritatea vorbitorilor de limba româna”. Într-adevăr, România şi-a dublat, atunci, teritoriul şi populaţia, ajungând la o suprafaţă de aproape 300 de mii de kilometri pătraţi şi peste 14 milioane de locuitori. Etnicii romani rămâneau, însă, categoric majoritari, însumând 72 de procente din populaţie, în timp ce dintre comunităţile minoritare, stabilite, în timp, în provinciile recent alipite, ponderi mai semnificative aveau maghiarii - circa 8%, germanii şi evreii - câte 4%.
Până la momentul 1918, istoria consemnează paşi premergători - unirea în 1859 a formaţiunilor statale feudale Moldova şi Muntenia, devenite Principate, caştigarea independenţei României în urma războiului din 1877-1878 şi transformarea acesteia, în 1881, în Regat. Ulterior Unirii din 1918 - eveniment calificat, in istoriografia vremii, drept ora astrala a Romaniei - statul naţional unitar suferă pierderi teritoriale mari în contextul celui de-al doilea război mondial. În 1940, la începutul noii conflagraţii mondiale şi după ce alianţele sale tradiţionale cu democraţiile occidentale, Franţa şi Marea Britanie, au devenit caduce, România a fost obligată, sub presiunea simultană a Berlinului nazist şi Moscovei staliniste dar si din cauza propriilor slăbiciuni, să cedeze vecinilor săi, în parte definitiv, circa o treime din teritoriul naţional. Au urmat patru ani de război şi aproape jumătate de secol de dictatură comunistă, ale căror orori au trecut într-un con de umbră momentul de graţie al Marii Uniri.
‹ înapoi la Ultimele Ştiri |
sus ▲