11 pentru România - Eugenia Bojoga

adăugat 19 mai 2008, 06:49, la Social

Nepoata lui Coşeriu

Teza ei de doctorat sună în felul următor: "Ideologie şi lingvistică. Receptarea operei lui E. Coşeriu în fosta URSS". Eugenia Bojoga a trăit toată viaţa sa cu modelul unchiului, marele savant Eugen Coşeriu - nu avea cum să nu facă astăzi altceva decât lingvistică romanică, semantică, etnolingvistică şi traducere. S-a regăsit la Universitatea de la Cluj, unde a făcut cunoştinţă cu câţiva dintre exegeţii coşerieni, devenind, la rândul său, un nume de referinţă în mediul universitar clujean şi nu numai.

Toată lumea o cunoaşte drept o fire perseverentă şi extrem de muncitoare. Eugenia a fost prima peste tot din fragedă copilărie şi a optat - cu uşurinţă - pentru o carieră didactico-ştiinţifică. La Chişinău absolvise Facultatea de jurnalism. Un moment important, însă, avea să-i schimbe radical întreaga viaţă. Tocmai terminase doctoratul în domeniul literaturii moldoveneşti, cu o teză despre perioada paşoptistă, când, în august 1991, Eugen Coşeriu a venit la Chişinău după 51 de ani de absenţă. Eugenia Bojoga ne mărturiseşte că "pentru că era legenda vie a familiei noastre - am crescut cu pozele sale, iar bunica îmi povestea despre genialitatea lui încă din copilărie, am decis să abandonez istoria literară şi să mă specializez în lingvistică". Nu a spus nimănui despre această idee până când, în 1992, nu l-a cunoscut pe profesorul Mircea Borcilă, cu ocazia decernării lui Coşeriu a titlului de doctor Honoris Causa al Universităţii din Cluj. A plecat în România peste un an, cu dorinţa irezistibilă de a face un doctorat în lingvistică, de a însuşi concepţia despre limbaj a lui Eugen Coşeriu.

Cariera de profesoară la Facultatea de litere a început-o în 1994. O colegă de-a ei primise o bursă în Japonia şi Eugeniei i se propusese să-i ţină orele. "Aveam mari emoţii şi eram complexată, credeam că studenţii îşi vor da seama de accentul meu basarabean". Din aceste motive tergiversa propunerea dlui profesor Borcilă, până când într-o zi dumnealui a aplicat următoarea strategie: a lăsat-o să intre în sala de curs (unde erau peste o sută de studenţi!) şi a închis uşa după ea. "Evident, nu puteam să ies din sală. Au început să-mi tremure genunchii, dar am înaintat spre catedră şi am ţinut primul seminar", povesteşte Eugenia. "Marele" debut s-a produs, însă, în toamna lui 1995, la lansarea cărţii "Introducere în lingvistică" de E. Coşeriu pe care Eugenia Bojoga o tradusese din spaniolă în română. Atunci, profesorul Ion Pop i-a zis: "Fii binevenită printre noi!".

A avut stagieri în Germania şi Spania, a lucrat la proiecte internaţionale, publicaţii în reviste de lingvistică din Occident. În perioada 2004-2007 a avut misiune didactică la Universitatea Carolină din Praga. Din 2005, Eugenia reprezintă România la comitetul ştiinţific al unei culegeri de studii de lingvistică romanică "Etudes linguistiques" din Germania, un for al romaniştilor de la cele mai bune universităţi din lume. Apropo, în primul volum, dna Bojoga a publicat în franceză studiul "Evoluţiile normelor lingvistice ale limbii române în Republica Moldova", care s-a bucurat de o receptare foarte bună.

Eugenia cunoaşte şi vorbeşte, în afară de limbile romanice importante (franceza, spaniola şi italiana), limbi slave (rusa şi ceha) şi germana. E adevărat că pentru un lingvist nu există o mai mare plăcere de a cunoaşte limbile din interior, "e un mare avantaj să le simţi, să le percepi individualitatea, chiar şi muzicalitatea, deoarece şi la nivelul expresiei, limbile diferă între ele. Însă aspectul cel mai fascinant se prezintă la nivelul organizării semantice, al expresiilor idiomatice"...

O interesează aproape tot ce se întâmplă acasă: cu diverse ocazii, a prezentat Republica Moldova, în special din perspectiva culturală sau cea lingvistică. Dar, "la Cluj, fiind departe de ai mei, am devenit independentă şi am învăţat să caut în interiorul meu resursele spirituale necesare, să descopăr puterea de a merge mai departe...

De la Coşeriu am învăţat enorm de multe lucruri, dar nu în mod explicit, ci implicit. În primul rând, o verticalitate interioară, imuabilă la fluctuaţii şi influenţe exterioare, care, ca intelectual, îţi conferă demnitate şi o anumită libertate de gândire. În al doilea rând, un model de travaliu ştiinţific. Coşeriu avea o forţă de muncă, o vitalitate într-adevăr de neimaginat. În al treilea rând, am învăţat o anumită deontologie a meseriei mele care nu are de a face cu moda, cu snobismul şi oportunismul, ci dimpotrivă, se axează pe aspectele cu adevărat ştiinţifice, pe valorile eterne. În plus, am învăţat o asumare plină de demnitate şi responsabilitate a faptului de a fi basarabean în context mai larg, românesc".

De aceea, printre proiectele cele mai principale ale Eugeniei se numără traducerile studiilor lui E. Coşeriu în limba română. "E foarte important ca textele lui Coşeriu să devină accesibile lingviştilor, studenţilor, dar şi intelectualilor de la noi".

Autor: Vip Magazin
Sursa: vipmagazin.md